Germania forteaza crearea “Statelor Unite ale Europei”
Acțiunile Germaniei din ultimii ani arată o dorință tot mai mare a Berlinului de a deține hegemonia Uniunii Europei și de a se constitui țară care face regulile jocului european. Toate ambalate în proiectul „Statele Unite ale Europei“, idee la care Berlinul nu este dispus să renunțe și caută tot mai mulți adepți ai acestui concept revoluționar care ar urma să fie realizat într-un cerc restrâns denumit „Clubul de la Berlin“.Un nume ce te duce mai degrabă cu gândul la o organizație secretă în care mai mulți aristocrați bătrâni și bogați se reunesc să pună la cale cucerirea lumii la un pahar cu whisky. O ambiție permanentă a Berlinului care presează tot mai tare pentru crearea unui nucleu dur afirmat al unei Europe a „celor 10“ care să vegheze la bunăstarea întregului continent în ciuda misiunii egalitare a blocului european care conține în prezent 27 de state membre. Presa iberică scrie că Germania a invitat zece state europene pentru a forma așa-numitul „Club de la Berlin“, o organizație selectă care ar urma să cuprindă Polonia, Belgia, Italia, Olanda, Portugalia, Austria, Luxemburg, Spania, Danemarca, Franta. Zece țări care alături Germania ar constitui cele mai „eurofile“ state din UE, în viziunea Berlinului, țări care ar trebui să pornească acest proiect. Un sistem satelitar care are în centru Germania în jurul căreia gravitează celelalte state europene dezvoltate.
Semnalul „Clubului de la Berlin“ nu a fost bine primit de către Danemarca, stat care deține președinția rotativă a UE și nici de diplomația de la Paris, ambele state neparticipând la acest eveniment. Acest club exclusivist ar urma să se mai întâlnească de cel puțin patru ori pentru a discuta diverse propuneri care să ajute la o integrare mai strânsă, pentru ca în final să fie publicat un raport care să conțină concluziile acestor întâlniri.
Constituție nouă
Agenda este una destul de încărcată care include discuții legate de securitatea energetică și controlul frontierelor, guvernanță fiscală și metode pentru a stabiliza creșterea în zona UE. Cert este că Germania nu renunță la ideea unionistă a tuturor statelor UE. La reuniunea miniștrilor de Externe ai UE, din 9 martie, șeful diplomației germane Guido Westerwelle reaprindea o discuție legată de necesitatea unei Constituții a UE. „Cred că va trebui să redeschidem dezbaterea despre o Constituție europeană. Avem un tratat bun, dar ne trebuie o constituție, deoarece există noi centre de putere în lume“, a declarat șeful diplomației germane.
Multe dintre statele UE nu au împărtășit atunci ideea lui Westerwelle, dar nu toate. Apelul lui a primit un sprijin considerabil din partea Franţei şi a altor opt ţări europene, care au acceptat să se întrunească pentru a discuta despre relansarea proiectului, în ciuda faptul că Franța și Olanda în 2005. De altfel Franța nici nu a participat la întâlnirea „Clubului de la Berlin“ care a avut loc săptămâna trecută. Planul a fost criticat ca fiind prematur de către Suedia şi de guvernul tehnocrat italian, şi respins de către Ministerul de Externe de la Londra. „Nu cred că prioritatea actuală a Uniunii Europene este să lanseze o nouă dezbatere constituțională“, a declarat și ministrul suedez de Externe, Carl Bildt, citat de „The Times“. Măsurile creării acestui nou nucleu realimentează ideea „Europei cu două viteze“, acolo unde egalitatea dintre cele 27 de state rămâne doar un slogan frumos netranspus în realitate.
Balanța revenirii economice
În ceea ce privește revenirea la situația de dinaintea crizei financiare mondiale declanșată în 2008, Germania este într-o poziție fruntașă în UE. Rata şomajului din Germania a scăzut în luna martie la 6,7%, un nou minim istoric după reunificare, întărind speranţele legate de contribuţia consumului privat la creşterea economică din acest an, în timp ce şomajul este în creştere în alte state din zona euro. De aceste cifre s-a arătat foarte mulțumit ministrul Finanţelor Wolfgang Schaeuble, al cărui proiect de buget se bazează în principal pe creşterea veniturilor din taxe. Nu același lucru se poate spune și în cazul Franței, unde şomajul a crescut pentru cea de-a zecea lună consecutiv, la cel mai ridicat nivel din octombrie 1999 și a depășit pragul de 10%. Indicatorul corespunzător la nivelul zonei euro se apropie de 11%. În Italia, rata şomajului a depăşit la începutul acestui an 9% şi se apropie de 10%. În Spania, economie grav afectată de prăbuşirea pieţei imobiliare şi de măsurile de austeritate introduse pentru reglarea deficitului bugetar, rata şomajului depăşeşte 22%, cu un nivel alarmant de 50% în rândul tinerilor iar mulți analiști economici denumesc această țară drept o nouă Grecie. De Mădălin Necșuțu – Curentul
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu