Comunicarea este in mod indiscutabil un element definitoriu si fundamental pentru fiecare dintre noi in parte. Care este rolul comunicarii? Rolul ei nu este doar acela de a asigura doar simplul schimb de informaţii între indivizi şi de a facilita relaţiile interumane şi buna înţelegere,rolul ei fundamental este acela de a face posibila coexistenta oamenilor. Limbajul, putem spune ca dezvolta societatea, din punctul meu de vedere!
Este bine de stiut ca intregul actul al comunicarii se desfasoara în două planuri: cel verbal si cel psihologic. Adesea în spatele unor vorbe dulci se ascund gânduri negative, asa cum deseori un suras poate fi tentativa de camuflare a adevăratelor intenţii şi sentimente ce se ascund în spatele acestei masti dezirabile menite să ne integreze în social. Scriind ideea de mai sus, mi-am amintit involuntar de Arhimede care incerca cu ajutorul unui ghioc sa descopere gandurile ascunse ala unei persoanem desi cuvintele sale erau imbracate cu haine de alata culoare decat culoarea gandurilor....Aici "ghiocul" este trupul nostru care cu ale sale arme ne tradeaza gandurile ascunse si reactiile interioare!!!
Cu timpul importanta trupului si mai ales mesajele transmise de catre acesta au luat amploare, astfel incat studiul asupra limbajului trupului a castigat multi adepti. Astfel odată ce a fost conştientizată însemnătatea primei impresii pe care o lăsăm cuiva, părere irevocabilă de altfel, oamenii s-au arătat dornici şi dispuşi totodată să pătrundă în tainele limbajului trupului, fie cu scopul de a-şi ameliora ţinuta, fie de a desluşi arta citirii semnalelor pe care involuntar corpul unei persoane le emite, le emite si poate transmite mesaje "valoroase" din punct de evdere emotional.
Chiar daca nu stiam ca putem transmite mesaje clare cu ajutorul trupului nostru, acum cei mai indrazneti deja stiu ce gesturi si posturi pot folosi ca sa fie "victoriosi" intr-o anumita situatie.
Limbajul nonverbal a fost studiat mult timp, sau scris multe lucruri, s-au experimentat multe lucruri...unele mai interesante decat altele, dar dupa parerea mea nu toate sunt bazate pe autenticitate...
Asadar ce este mit si ce este realitate in limbajul trupului?
Am citit ca inca din Antichitate trupul poate lasa mesaje clare...iar oragnul cel mai expresiv si mai comunicativ, la antici este ochiul. Eu cred si azi este la fel!
Apoi, marii oratori au sustinut ideea cum ca in actul comunicarii o importanta ce nu poate fi deloc neglijata o au mainile, privirea si mimica.
Limbajul trupului isi are radacinile inca din epoca semnelor si a semnalelor – perioada aparitiei si manifestarii primului sistem de comunicare, când fiintele din Neanderthal comunicau prin sunete (mârâituri, mormăieli, ţipete) şi prin limbajul mimico-gestual.
Cu toate acestea mie, personal mi se pare de necerezut cum în decursul evolutiei umane de mai bine de un milion de ani, aspectele nonverbale ale comunicării au început să fie studiate mai intens abia în anii 1960, iar publicul a luat cunostinta de existenta acestora numai în anul 1970, o dată cu aparitia cartii lui Julius Fast despre limbajul trupului – un rezumat al muncii depuse pana atunci de savantii behavioristi în domeniul comunicarii nonverbale. În domeniul studiului de specialitate al limbajului trupului, cea mai importanta lucrare aparuta înainte de secolul XX a fost cartea lui Charles Darwin, tipărită în 1872, “Exprimarea emotiilor la om si la animale”. Aceasta a constituit baza studiilor moderne consacrate expresiilor faciale şi limbajului trupului în general, multe din ideile si observatiile lui Darwin fiind validate de către cerceatorii din întreaga lume. De atunci, oamenii de stiinta au observat si inregistrat aproape un milion de semne si semnale nonverbale care cu siguranta au ajutat la studierea continua a limbajului trupului...
S-a constatat:
- ca din totalul mesajelor, aproximativ 7 la suta sunt verbale (numai cuvinte), 38 la suta sunt vocale (incluzând tonalitatea vocii, inflexiunea si alte sunete guturale), iar 55 la suta sunt mesaje non-verbale
S-au făcut estimari similare în privinţa cantitatii comunicatiilor nonverbale între oameni. Astfel, o persoană obisnuita, de-a lungul unei zile, vorbeste efectiv timp de zece sau unsprezece minute, iar o propozitie obinuită dureaza în jur de doua secunde si jumatate. În cazul conversatiilor în doi, componentul verbal este sub 35 la suta, comunicările nonverbale reprezentând peste 65 la suta.
Continuare..maine...ca acum trebuie sa termin o carte!!!
Ochii spun totul,ochii nu te pot minti,de aceea eu una nu am incredere in cei care n-au puterea sa te priveasca in ochi atunci cand iti vorbesc.
RăspundețiȘtergereBuna seara Monica,
RăspundețiȘtergereMonica, spune-mi te rog, mi-ai permite preluarea acestui articol pe unul dintre blogurile mele care se cheama "subliminal" impreuna cu fotografia ta si link-ul de aici si al blogului tau personal?
Apreciez acest articol ca foate "profi".
Daca nu te intereseaza propunerea mea, nu-i o suparare.
Meriti toate complimentele.
Erata: foarte
RăspundețiȘtergere@Dan Ioanitescu...Da se poate, dar totusi asteapta sa pun si a doua parte sau chiar a treia ca sa poti prelua artcolul in intregime...
RăspundețiȘtergereMultumes pt apreciere.
Multumesc pentru cooperare( mai degraba il consider un dar).
RăspundețiȘtergereAstept, desigur. Cu placere.