Autor:: Brindusa
Articol: Sunt sigură că mulţi aţi văzut, zilele trecute, la ştirile Pro TV reportajul cu "vizitele" poliţiştilor comunitari din sectorul I al capitalei, în blocuri, pt a vâna decibelii produşi de lătratul patrupezilor. Pornind de la acest reportaj, am să detailez ceea ce se întâmplă sau ar trebui să se întâmple de fapt.
Pentru cei ce nu ştiu, sectorul I al capitalei este considerat sectorul "spumei", unde locuiesc cei cu bani, cu funcţii, adică privilegiaţii soartei. Acolo se impun legi aparte, acolo Poliţia Comunitară a înfiinţat Poliţia Animalelor, deşi - conform legii - P. Comunitară nu are nici o cădere în această direcţie, doar Poliţia statului. Deci, legal, acea poliţie a animalelor nu ar trebui să existe, doar că, conform celor spuse de unii reprezentanţi ai drepturilor animalelor, văzând ce adăpost super tare au înfiinţat pentru câini, şi ce condiţii le oferă (fântână arteziană în curte, pt a se răcorii animalele pe timpul caniculei), au închis ochii. Totul spre binele animalelor, într-o ţară în care nu prea există aşa ceva.
Acum despre amenzile pentru lătrături. Este una dintre cele mai mari aberaţii pe care le propagă unele primării, cot la cot cu poliţia comunitară şi sprijiniţi de declanşatorul de isterii în masă, adică mijloacele audio-vizuale. Şi să vă spun de ce:
1. Lătratul este comportamentul normal al fiecărui câine, la fel ca şi mieunatul la pisici şi plânsetul la bebeluşi. De ce nu auzim să se dea amenzi că urlă toată noaptea bebeluşul vecinului??? Pentru că e om şi pentru că e specia favorizată? De ce mă rog legea pt liniştea publică nu ar putea viza şi decibelii scoşi de plămânii puilor de om? Vă răspund tot eu: pentru că ar fi aberant, deoarece nu poţi opri un copil să facă singurul lucru ce îi stă în putinţă pentru a se exprima. Extrapolând acest lucru la animale, vedeţi de ce este aberant să amendezi un câine pt că latră?
2. În reportajul respectiv s-au arătat/amintit anumite mijloace de a descuraja/suprima lătrăturile câinilor, cum ar fi zgarda cu impulsuri electrice sau operaţiile pt scoaterea corzilor vocale. Na, aci eu nu pot să simt decât cum îmi creşte tensiunea. Adică aşa ne protejăm noi prietenii patrupezi, mutilându-i??? Eu aş propune atunci ca celor care fac scandal pe scara blocului, urlând sau ţipând, să li se impună astfel de operaţii. Chiar la blocul din vecinătatea mea există o doamnă ce urlă (în interiorul apartamentului său) de o aud eu din curte. Cu siguranţă că dacă s-ar extinde legea şi pt aceşti gălăgioşi, am fi cu toţii mai liniştiţi.
3. Soluţiile de mai sus s-au dat motivându-se că aşa se procedează în alte ţări. Da, doar că s-a uitat (deliberat) să se menţioneze că acele ţări au o lege beton de protecţie a animalelor, că în acele ţări există adăposturi profesioniste pt animalele străzii şi că acolo cei care îşi abandonează animalele sunt băgaţi la zdup - motiv pt care nu întâlneşti, decât în cazuri foarte rare, animale libere pe străzi. Acolo Poliţia intervine în cazurile de abuzuri asupra animalelor, acolo şcoala educă copiii să iubească vieţuitoarele pământului şi natura, iar primăriile colaborează strâns cu asociaţiie de profil.
Încercaţi să priviţi situaţia cu animalele de la noi ca pe un cub Rubik:
Pe fiecare faţetă se află altceva: pe una animalele cu stăpân, pe alta animalele abandonate, pe alta canisele care vând pe bani grei animale, pe alta puii născuţi în casele oamenilor, pe alta animalele abuzate, pe alta instituţiile statului, pe alta legea de protecţie a animalelor, pe alta legea de ordine publică etc. Fiecare faţetă are o culoare anume, în funcţie de ramura căreia îi aparţine. (ex. Poliţia, Primăria, legea etc - o singură culoare). Ca să obţii o culoare singulară pe aceeaşi latură, trebuie să potriveşti piesele de culoarea respectivă, nu-i aşa?
Doar că la noi se amestecă foarte tare culorile, iar piesele sunt vraişte, pentru că lipseşte o viziune clară. E logic că pentru a potrivi piesele acestui cub de puzzle, trebuie să ai o viziune, dar pe cea corectă. Iar la noi, în cazul fenomenului naţional al animalelor, lipseşte total viziunea. Iar cu aceste amezi pentru lătratul animalelor cu stăpân nu se face altceva decât să se amestece şi mai tare culorile, depărtându-se tot mai mult de realizarea unitară a cubului.
Şi ştiţi de ce se întâmplă asta??? Pentru că lipsesc nişte piese esenţiale din cub:
* implicarea organelor abilitate în protecţia animalelor
* aplicarea legii de protecţie a animalelor
* colaborarea între aministraţia publică şi ong-urile de profil
* educaţia populaţiei în privinţa deţinerii, creşterii şi a respectului faţă de animale
* existenţa unor adăposturi profesioniste, specializate pt animalele străzii
Până când nu se vor introduce aceste piese, cubul nu va fi nicioadată întreg!!!
Când se vor materializa toate astea şi la noi, atunci (poate) s-ar putea avea pretenţii "snoabe" ca cele amintite în reportajul de mai sus. Până atunci însă când, noi, ce la asociaţiile pentru protecţia animalelor, nu primim nici un sprijin de la instituţiile statului, când poliţia nu cunoaşte şi nu aplică legea de protecţie a animalelor, când străzile sunt pline de animale abandonate, amărâte, bolnave, rănite, abuzate, etc nu are nimeni nici un drept de a interveni în cazul animalelor bine îngrijite, iubite, tratate aşa cum trebuie de stăpânii lor. Prima dată trebuie lucrat la echilibrarea balanţei (întregirea cubului) şi apoi trecut la implementarea măsurilor pentru întreţinerea acestui echilibru. Dacă tu vii însă cu amenzi pentru oamenii care au animale de companie pt că acestea se comportă aşa cum le-a lăsat Dumnezeu, nu faci altceva decât să încurajezi alte abandonuri. Şi iată-ne auto-prinşi într-un adevărat cerc vicios din care nu vom mai putea ieşi.
P.S: În CLuj există o doamnă care a adunat o mulţime de câini de pe străzi, în curtea proprie. Toţi sunt foarte bine îngrijiţi, iar acum dânsa doreşte să înfiinţeze un adăpost. Doar că vecinii ei se declară "deranjaţi" de lătrăturile câinilor, mai ales că stau în apropierea unei şosele pe care circulă deseori maşini de la ambulanţă, poliţie, pompieri, iar câinii încep să urle imitând sunetele scoase de sirenele acestora. Au făcut numeroase reclamaţii la primarie, au venit cu amenzi peste amenzi cei de la comunitara, iar doamna, o adevarata iubitoare de animale, a simtit ca ceva trebuie schimbat in acest haos si a apelat la Tribunalul de la Haga. Ştiţi ce au spus specialiştii în ale legii de acolo? Că doamna are tot dreptul să păstreze şi să îngrijească animalele acestea, atâta timp cât autorităţile publice nu au un adăpost specializat, în conformitate cu normele UE, pt a lua la ei aceste animale.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu