-”Ridicaţi vă ochii în sus, şi priviţi!
Cine a făcut aceste lucruri?” (Isaia 40:26)-
GK Chesterton a scris: “Lumea nu duce lipsă de minuni, ci de simţul mirării”. Se spune că dacă pământul ar fi la fel de mic ca luna, gravitaţia nu ne-ar putea susţine. Pe de altă parte, dacă ar fi la fel de mare ca Jupiter, gravitaţia prea mare ar face ca mişcarea omului să fie aproape imposibilă. Dacă am fi la fel de aproape de soare ca planeta Venus, căldura ar fi insuportabilă; dacă am fi la fel de departe ca Marte. toate regiunile ar avea parte de ninsoare şi îngheţ în timpul nopţii.
Dacă oceanele ar avea jumătate din dimensiunea lor, am avea parte numai de un sfert din ploile din prezent; dacă ele ar fi cu o optime mai mari, precipitaţiile anuale ar creşte cu 400%, transformând pământul într-o mare mlaştină nelocuită. Apa se solidifică la 32 de grade Fahrenheit. Dar dacă oceanele s-ar supune acestei legi, cantitatea topirilor din regiunile polare nu ar mai fi în echilibru şi am sfârşi cu toţii acoperiţi de gheaţă. Pentru a împiedica lucrul acesta, Dumnezeu a pus sare în apa mării pentru a modifica punctul de îngheţ. Cum ţi se par toate acestea pentru o zi de muncă? Psalmistul a scris: “cât de multe Sunt lucrările Tale, Doamne! Tu pe toate le-ai făcut cu înţelepciune … Voi cânta Domnului cât voi trăi” (Psaluml 104:24:33). Dacă lucrările lui Dumnezeu nu te fac să-L lauzi şi să doreşti să-L cunoşti mai mult, ce te-ar face? John Stött a spus: “Cea mai mare dovadă a nobleţei noastre este capacitatea noastră creată de a-L cunoaşte pe Dumnezeu, de a avea o relaţie personală cu El, de a-L iubi si de a I ne închina. Într-adevăr, suntem cei mai umani atunci când stăm în genunchi înaintea creatorului nostru”.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu