-”Avem felurite daruri” (Romani 12:6)-
Poate ai mai multe daruri, dar trebuie să-l descoperi pe cel mai mare şi să-ţi zideşti viaţa în jurul lui. David a simţit că este mai mult decât un păstor; el era un rege în devenire. Faptul că la ucis pe Goliat i-a dat o şansă de a o arăta. Dacă ar fi eşuat să o ducă la îndeplinire, s-ar fi întors la păstorirea oilor. Ce ne împiedică să vedem darul nostru cel mai mare?
1) Concentrarea asupra slăbiciunilor noastre. În loc să ne concentrăm asupra calităţilor noastre, ascultăm de cei ce ne critică şi repetăm greşelile devenind tot mai descurajaţi. Ai grijă; cei cu care te însoţeşti fie te vor ridica, fie te vor coborî. Acest lucru este adevărat mai ales cu privire la cei ce nu apreciază succesul tău, deoarece îşi aduc aminte de propria lor lipsă de succes.
2) Invidia faţă de darurile altora. Este bine să-i apreciezi pe alţii atâta timp cât nu încerci să-i imiţi. În loc să trăieşti în umbra cuiva, stai pe umerii lor şi adună din înţelepciunea lor. Fii un Elisei; cere-i lui Dumnezeu de două ori mai mult decât are mentorul tău. Pavel vorbeşte de şapte daruri diferite: “cine are darul proorociei, să-l întrebuinţeze după măsura credinţei lui. Cine este chemat la o slujbă, să se ţină de slujba lui. Cine învaţă pe alţii, să se ţină de învăţătură. Cine îmbărbătează pe alţii, să se ţină de îmbărbătare. Cine dă, să dea cu inimă largă. Cine cârmuieşte, să cârmuiască cu râvnă. Cine face milostenie, s-o facă cu bucurie” (v. 6-8). Care este cel mai mare dar al tău? Descoperă-I, dezvoltă-l şi apoi dedică-l slujirii lui Dumnezeu!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu