Am devenit motociclist



Am devenit motociclist. Oare cat mai am de trait?

Camaradul si omul bun Oresti Marmara, cunoscut si ca Old School sau Daddy Jeep, a plecat din lumea noastra. In somn. Putini sunt aceia care nu au invatat cate ceva din experienta lui; un model pentru un motociclist, un rebel si un spirit liber. In memoria sa, un articol scris de acest om cu suflet rar, spre invatatura fratilor sai pe doua roti.
Drum bun, frate Oresti!
Oresti Marmara
Am devenit motociclist. Oare cat mai am de trait? 
Scriu acest articol mai mult pentru incepatori – cu toate ca poate fi benefic si pentru cei ce merg de ceva timp pe motor dar simt ca nu au evoluat pe cat ar fi dorit. Ce trebuie sa faci sa mergi mai bine pe motor? Care este atitudinea corecta pentru a invata mai rapid? Sunt o mie si una de intrebari la care daca gasesti raspunsuri corecte vei avea sansa de a evolua mai rapid pe doua roti. Multi dintre motociclisti au TOATE raspunsurile si multi nu mai au ce invata. Multi dintre acesti multi nu mai sunt printre noi. Sa fie oare pt ca ei stiu tot sau pt ca nu au invatat nimic? Multi ar fi dorit sa li se mai acorde o sansa de a face lucrurile altfel, de a invata ce trebuie, de a merge corect pe motor, de a avea in primul rand respect fata de tine insuti si ulterior respect fata de cei din jurul tau.
Parerea mea este ca motociclismul e direct legat de ‘bunul simt’. Acest bun simt poate fi interpretat in actiunile voastre pe motor fata de colegii de drum, fata de pietoni, de soferii auto. Trebuie sa realizezi ca nu ti se va acorda respect daca nu acorzi respect.
Tin sa precizez ca cele scrise nu sunt copiate, traduse din carti sau reviste si reprezinta parerea mea ca motociclist. Nu sunt cel mai rapid pe traseu, nu sunt cel mai bun pe o roata, nu ma pricep la stunt’uri dar am 40 de ani din care 26 de motociclism***, pe mai bine de 100 de diferite modele. Ah. Si sunt inca ‘aici’.
Ca incepator, ai o gramada de intrebari la care nu ai raspunsuri sau la care primesti 1001 de raspunsuri diferite. Unele dintre acestea sunt si au fost mult dezbatute pe forumuri dar niciodata toate la un loc. Ideea este sa cautam toate intrebarile ale caror raspunsuri ne vor ajuta sa avansam in ‘mersul pe motor’. In primul rand, ma gandeam la lucrurile ce stau la baza atitudinii unui pilot si care il sculpteaza ulterior in motociclistul ce va fi. Dedicatia fata de sport, frica, adrenalina, talentul, nebunia, perseverenta, reflexul, statura, bunul simt, ego’ul, riscul … Ce ne face sa mergem cum mergem? Ce ne face sa mergem mai rau decat altii? Ce trebuie sa facem pentru a merge mai bine? Cred ca cel mai important lucru in motociclism este ca trebuie sa fi constient ca un motociclist mort nu poate avansa. De ce murim pe capete? Sunt numai soferii auto de vina? Mototciclistii nu poarta nici o vina? De fiecare data cand se intampla cate un accident mai putin grav sau din pacate in unele cazuri chiar fatal auzim aceleasi scuze penibile: nu am/a avut nici o vina … conservarul este de vina. Saracul motociclist… mergea cu 270km/ora si masina i-a intors in fata … si altele si altele. Hai sa dezbatem putin aceasta atitudine si ce ne face sa fim mai PROSTI decat trebuie.
1. In clipa in care tu te duci si iti vinzi bicicleta ca sa dai un avans la un ZX-10, CLAR : esti inconstient. Asta nu inseamna ca nu vei putea merge pe acel motor ci doar ca sansele tale de supravietuire sunt mult mai scazute. Si aici trebuie sa stai sa gandesti urmatoarele: familia ta are destui bani pt a te ingropa? Parintilor le va pasa ca tu esti mort sau vor beneficia dupa decesul tau (caz in care poti pune si NOS pe motor)? Prietena ta pe mana carui prieten ramane?
Daca toate aceste lucruri te intereseaza si conteaza si daca nu esti total inconstient vei ajunge la concluzia ca trebuie sa cauti o motocicleta pe masura, una nu neaparat foarte mica ca si capacitate dar nici prea puternica. Una care te va duce de ici-colo pentru inceput, care iti iarta cat de cat greselile, care este intr-o stare tehnica buna si care iti va acorda sansa de a te bucura de ea si ‘maine’ – pentru ca nu esti mort. Asta nu inseamna ca nu poti deveni statistica chiar si pe scuter - daca esti idiot. Ai motor de 2 zile si intrebi pe toata lumea cum se merge pe o roata? Ai motor de 3 zile si pleci in ‘excursii’ cu ‘baietii’ pe Cheia? Ai motor de 4 zile si faci liniute printre semafoarele de pe Magheru? Esti un idiot si vei muri. Singura mea dorinta este sa nu ma iei si pe mine cu tine.
2. Ok, ai cumparat motocicleta corecta. E super frumoasa. Inainte de a iesi cu ea trebuie sa intelegi ca primul si cel mai mare factor care te duce la accident sunt prietenii. Cei care asteptau la fel de mult ca si tine sa iti iei motor ca sa aibe cui arata cat de bine merg ei fata de tine, incepator. Sunt persoanele care inconstient te indruma sa faci prostii, sa mergi mai tare decat trebuie, sa mergi altfel decat trebuie. Te influenteaza fara a-si da seama, intr-o directie total incorecta. Rareori ai sa vezi un prieten motociclist care sa te indrume sa o iei incet si sa nu incerci sa mergi ca el, dupa el.
Trebuie sa realizezi ca unde sunt multi adrenalina creste, sansele de accident si deces cresc. Nu inseamna ca daca ai cu tine, langa tine, alti 10 motociclisti – ca ei la randul lor stiu sa mearga corect. Nu inseamna ca unul dintre cei 10 nu va face o greseala si nu va intra in tine sau ca nu e destul de avansat pentru a evita o greseala de a ta, de incepator. Este foarte important sa iti alegi prietenii cu care mergi la drum cu atentie - mai ales ca incepator. Parerea mea este ca cel mai intelept lucru este sa mergi cat mai mult singur, in ritmul tau, fara a fi stresat si presat de altii in a merge intr-un alt ritm decat te simti tu confortabil.
3. Pana aici totul bine si frumos. Ce faci? Pornesti motorul si pleci la drum. Prima zi mai incet. A doua zi ceva mai tare. A treia zi ceva si mai tare si ceva mai putin atent la traficul din jurul tau. A patra zi devii racheta si toti ceilalti participanti la trafic nu mai conteaza. Ca doar tu esti Gigi cu Gsxr’ul de 1000 si 200 cp … nu au cum sa nu iti acorde respect. Asadar treci prin intersectii fara a te uita stanga/dreapta - doar pt ca ai verde si prioritate. Idiotul ce vine cu masina din laterala, care tocmai a iesit de la bodega cartierului, nu are timp sa franeze si te ia in plin cu toate ca tu aveai prioritate. El se alege cu un dosar penal – ca de fapt era fiul unui parlamentar – iar tu cu coloana rupta stai in pat cu fata in jos ca sa te stearga parintii iubitori la cur tot restul vietii. Sotia ta se intalneste cu inculpatul pt a primi despagubirea… realizeaza ca acela este mai intreg decat tine… si se recasatoreste.  Asta e, viata e dura.
Dar ce conteaza, ca doar TU ai avut prioritate si EL a fost de vina. Prietenii de pe Sport Bike Zone te vor intelege, aprecia si respecta in continuare. Ca tu esti tot Gigi dar pe din doua.
Ce incerc sa spun este ca majoritatea motociclistilor isi lasa vietile in mainile altora de fiecare data cand ies la drum. A nu mai fi atent la cei din jurul tau devine un reflex. Cainele ce se afla pe trotuar la 50m mai sus nu mai reprezinta un pericol, ca o saptamana mai inainte ai avut ocazia de a vedea un maidanez care s-a oprit la semaforul rosu si care a trecut pe verde odata cu pietonii. In subconstientul tau realizezi ca acel caine este mult mai destept decat tine. Macar el tine la viata lui.
Trebuia sa realizezi ca orice obiect in miscare stanga/dreapta poate deveni ultimul lucru pe care il vei vedea. Nu miza pe faptul ca soferul te-a vazut si ca va opri. Nu miza pe faptul ca acel maidanez nu va traversa strada. Nu miza pe faptul ca tu poti frana atat de bine incat sa nu intri sub tirul din care incerci sa musti mergand pe autostrada cu 150km/ora. Ia in calcul neprevazutul si faptul ca Orice i se poate intampla Oricui, Oricand.
Idea este sa MERGI PREVENTIV. Cu cat mergi mai tare, cu atat distanta intre tine si obiectele ce prezinta un pericol trebuie sa fie mai mare la inceperea franarii sau evitarii acelui ‘ceva’. Vei avea surpriza sa constati ca acel ceva tocmai a facut acea manevra de care iti era frica, iar tu ai putut evita accidentul doar pt ca ai gandit si nu ti-ai lasat viata in ‘mainile altuia’.
continuarea: http://calatoriifestinalente.wordpress.com/ 

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu