Un protestatar obosit
The Economist despre atacul lui Basescu la adresa bancilor:
“A sunat ca plangerea obosita a unui protestar “Occupy Wall Street”
A sunat ca plangerea obosita a unui protestatar “Occupy Wall Street”: bancile sunt lacome, pariaza cu imprumuturi riscante, iar acum stau cu palaria intinsa din nou. Numai ca aceasta remarca vine din partea unui presedinte. Al Romaniei, scrie The Economist.
Lui Traian Basescu, seful statului roman, nu i-a placut insa ce a auzit. “Anuntul a fost fie o greseala, fie o lipsa de intelegere cand vine vorba de efectele pe care le va avea aceasta miscare”, a spus presedintele in cadrul conferintei The Economist, de saptamana trecuta de la Bucuresti.
A mers mai departe si a amintit “prietenilor sai europeni” ca bancile din Austria au facut profituri uriase in Romania.
“Nu as vrea sa ne vedem pe noi, tarile care au intrat in Uniunea Europeana mai tarziu, platind factura pentru lacomia, iresponsabilitatea si imprudenta bancilor“, a tunat Basescu, avertizandu-le pe acestea sa nu sufoce economia Romaniei.
Peste 30% din sectorul bancar romanesc este in mainile Austriei. 22% in cele ale Greciei. De asemenea, bancile portugheze, franceze si italiene sunt prezente in Romania.
Bancherii centrali au sustinut la conferinta The Economist ca sistemul este inca solid, iar riscul ca subsidiarele sa intre in faliment si sa fie renationalizate este zero.
Chiar daca bancile mama restrictioneaza fluxurile de capital, Romania ramane atractiva, comparativ cu alte tari din regiune, a spus Cristian Popa, viceguvernator BNR.
Insa Europa de Est este vulnerabila la riscuri importante propagate de criza datoriilor de stat din zona euro, scrie publicatia, amintind de avertismentul lansat recent de economistul sef al Bancii Europene pentru Reconstructie si Dezvoltare, Erik Berglof.
“Capacitatea guvernelor din Europa de Vest de a sprijini sistemul bancar ajunge evident la limita. A lasa subsidiarele internationale orfane in contextul unei crize tot mai severe in tarile de origine ar submina increderea in sistemele financiare din Europa emergenta“, a aratat acesta.
“Acum o luna, la Bruxelles, Basescu credea ca a obtinut conditii in care impiedica bancile sa retraga capital de la subsidiare, dupa ce liderii UE au convenit recapitalizarea bancilor europene. Se pare insa ca acordul nu a reprezentat un angajament solid. Dupa ce Erste a raportat pierderi de 726 milioane euro in Romania, iar Raiffeisen Bank ia in calcul retragerea din regiune, temerile presedintelui par justificate“, conchide The Economist.
http://mercenarul.weblog.ro/
http://odoricaion.wordpress.com/
Angela dominatrix
CARTOONS OF THE DAY: Angela dominatrix si altii
Femeia anului
Sa fim sanatosi!
Hopa…
Angela dominatrix: ”Nu bhanii… ci dizţiplina”Înainte de a sări în ajutorul ţărilor care suferă cel mai mult din cauza crizei datoriei publice, cancelarul german cere ca acestea să se supună unei severe discipline bugetare.
« Cealalta fata a lui Tudor Arghezi (1880-1967)
Tudor Arghezi este azi unul dintre autorii canonici ai literaturii române şi unul dintre cei mai apreciaţi scriitori pe care i-a dat vreodată România modernă. Opera sa poetică este relativ bine cunoscută de către publicul larg, chiar şi numai pentru faptul că ea se studiază intens în şcoli. Însă activitatea de publicist a lui Arghezi şi relaţiile sale cu diversele regimuri ce s-au succedat în România în anii săi de viaţă rămân necunoscute, deşi sunt cel puţin la fel de interesante ca poezia sa.Ca mulţi alţii din generaţia sa, Arghezi a trăit să vadă România implicându-se în Primul Război Mondial, de partea „greşită” în opinia lui, a primit consacrarea în România Mare, şi a cunoscut, de aproape, toate regimurile din cei 30 de ani ce separă realizarea aspiraţiilor naţionale (1918) şi instaurarea regimului comunist (1948). Marele poet s-a raportat diferit la fiecare dintre aceste regimuri, ducând-o mai bine pe vremea Regelui Carol, arestat în timpul lui Antonescu, denigrat şi marginalizat de comunişti, reabilitat tot de aceştia câţiva ani mai târziu.
Tudor Arghezi – sau, pe numele său adevărat, Ion M. Theodorescu – se naşte la Bucureşti în mai 1880, şi debutează în presa literară timpuriu, la doar 16 ani, într-o publicaţie condusă de Alexandru Macedonski. Utilizează pentru prima oară pseudonimul de Arghezi în anii 1897-1899, când publică proză şi poezii în Revista Modernă şi Viaţa nouă. Încă de la început, tănârul scriitor s-a simţit atras de poezia modernistă, cu precădere de simbolism. Macedonski spunea despre el în acei primi ani de creaţie că:
“Acest tânăr, la o vârstă când eu gângăveam versul, rupe cu o cutezanță fără margini, dar până astăzi coronată de cel mai strălucit succes, cu toată tehnica versificării, cu toate banalitățile de imagini și idei, ce multă vreme au fost socotite, la noi și in străinătate, ca o culme a poeticii și a artei.”
La 19 ani Arghezi a intrat la mănăstirea Cernica, de unde pleacă patru ani mai târziu. Este ciudat să ni-l imaginăm pe autorul faimoşilor Psalmi ca luând-o serios pe calea călugăriei: să ne amintim versurile psalmilor săi: „Singuri, acum în marea ta poveste,/ Rămân cu tine să mă mai măsor,/ Fără să vreau să ies biruitor./ Vreau să te pipăi şi să urlu: Este!”
Arghezi, colaboraționistulAnii 1914-1916 sunt anii în care intelectualitatea românească se împarte în mai multe tabere: antantofilii, adepţii păstrării neutralităţii şi germanofilii. Arghezi a ales cea din urmă tabără, fapt ce i-a adus ulterior numeroase prejudicii. Ca şi în cazul multora, alegerea poetului n-a fost dictată de o puternică germanofilie cât de frica de Rusia. Ca atare, Arghezi a condamnat intrarea României în război de partea Antantei, a denunţat alianţa cu Rusia Imperială şi, în momenul ocupării ţării de trupele germane, a ales să rămână la Bucureşti. În acele luni, a scris mult în publicaţiile filogermane şi în cele aflate sub controlul ocupanţilor. Activitatea sa din aceşti ani i-a adus un mandat de arestare cu o acuzație și condamnare pentru colaboraţionism. A petrecut un an în închisoare împreună cu alţi ziarişti şi scriitori „colaboraţionişti”, între care cei mai cunoscuţi sunt Ioan Slavici, S. Grossman, D. Karnabatt si Dem. Theodorescu. Pedeapsa primită fusese de cinci ani de zile, însă lotul ziariştilor a fost graţiat şi a ieşit din închisoare după un an de zile.
Deşi eliberat, au urmat ani grei pentru Tudor Arghezi, asupra acestuia planând stigmatul germanofiliei proclamate anterior. Într-o Românie ieşită învingătoare din război după ce alesese partea Antantei, cei care se aflaseră în tabăra cealaltă au fost supuşi criticii întregii societăţi.
În anii Regelui Ferdinand I, Arghezi a colaborat la diverse publicaţii, atât ale liberalilor, cât şi ale ţărăniştilor, evident în momentele în care unul sau celălalt partid se afla la putere. Se pare că Arghezi avea această predispoziţie de a se alipi partidei puternice ale momentului. Perioada sa de glorie a venit însă odată cu revenirea în ţară a lui Carol al II-lea. Carol a vrut să fie un rege al culturii şi i-a reuşit; este unul din marile sale merite ce nu-i pot fi contestate. Din această poziţie asumată, el „i-a ajutat pe «creatori» şi material, într-o anumită măsură, dar mai ales dându-le sentimentul că reprezintă ceva în societatea românească.” (Lucian Boia, Capcanele istoriei).
Arghezi, CarlistulPrimul volum de versuri îi apare abia în 1927: Cuvinte potrivite. În 1931 apare celălalt foarte apreciat volum, Flori de mucigai. Critica literară a fost împărţită cu privire la valoarea operei argheziene: generaţiile mai în vârstă, tradiţionaliştii, i-au denunţat poeziile ca fiind vulgare, imorale. Cei care apreciau arta modernă l-au văzut pe Arghezi ca fiind o revelaţie. Între ei, Eugen Lovinescu – simbol al promovării literaturii moderne – a fost unul din cei mai fervenţi apărători ai creaţiei argheziene. De aceea, a avut şi de suferit, Lovinescu ratând intrarea în Academie: deşi era cel mai cunoscut şi apreciat critic literar al vremii, el era un apărător al literaturii moderne şi, deci, nu putea deveni academician. Însă Arghezi a avut norocul de a beneficia de sprijinul Regelui.
În toamna anului 1930, la câteva luni după încoronarea lui Carol, Arghezi nu se afla într-o situaţie materială prea bună, având numeroase datorii. El a apelat la generalul Nicolae Condiescu, preşedintele Consiliului de administraţie al Radiodifuziunii Române, pe care-l roagă să intervină pe lângă guvern sau pe lângă Rege pentru a-i fi oferit un ajutor bănesc. Dând dovadă de o impresionantă generozitate, Carol al II-lea a hotărât ca din fondurile Casei Regale să-i fie oferită lui Arghezi întreaga sumă de care avea nevoie pentru a-şi achita datoriile şi a termina casa de la Mărţişor. (Lucian Boia, Capcanele istoriei)
În 1933, a fost întemeiată Fundaţia pentru Literatură şi Cultură „Regele Carol al II-lea”, de fapt o casă de editură ce a publicat unele dintre cele mai importante lucrări ale vremii. Editura i-a publicat lui Arghezi volumul Versuri, care altfel ar fi rămas probabil nepublicat având în vedere indignarea pe care a trezit-o la Academie. Iorga numea acest volum „scabros”, spune că Arghezi foloseşte în unele poezii „cel mai ordinar limbaj”. Practic, consacrarea lui Arghezi s-a făcut prin intermediul Regelui, nu la Academie. În acest context, e de înţeles că poetul a rămas fidel Regelui, pe care nu încetează să-l mai laude. Poezia Făt frumos e un exemplu elocvent:
Unde-a plecat, cãlare, Fãt-Frumos,
De nu se mai zãreste nicãierea,
Oricât si-ar pune soarele puterea,
Oricât s-ar pogorî luna de jos?
Cum va voi, cãci vrednicul urmaş
Al lui Stefan si Tepes împreunã,
Ridicã si altare din stei pentru vrãjmas,
Dar si tepoaie-nalte, cu protãpirea bunã.
Arghezi, antifascistulÎn ajunul plecării lui Carol de pe tron şi din ţară, Arghezi era deja un scriitor şi publicist consacrat, având o voce influentă în presa românească. S-a afirmat însă nu prin vechea germanofilie, ci printr-o critică acidă la adresa fascismului. A rămas în istorie faimosul pamflet intitulat Baroane, publicat în toamna anului 1943, dedicat nimeni altuia decât ambasadorului german la Bucureşti, von Killinger. Reproducem aici întregul text, prea savuros pentru a fi tăiat:
„Ce semeţ erai odinioară, dragul meu, de n-ai mai fi fost. Şi ce mojic! ce mitocan! Ce bădăran! Nu te mai recunosc. Parcă în hainele tale a intrat alt om şi parcă celălalt a plecat în pielea goală, pe undeva, prin ceruri ori iad.
Botul nu-ţi mai e aşa gros, fălcile ţi-s mai puţin dolofane şi ai început, Doamne!, să şi surâzi cu buzele alea groase, şterse de unsoare. Ceafa ţi s-a mai tras, guşa s-a mai moderat, burta caută un relief mai aproape de spinare. Nici părţile de dindărăt nu mai sunt atât de expresiv dominante, dedesuptul croielii scurte.
Cred că nu mai iei dimineaţa patru cafele cu lapte, o halcă de şuncă şi opt prăjituri, cu care ţi-ai pus din nou în funcţiune intestinul gros, anemiat de răbdări prăjite. Te umpluseşi bine, până la râgâială. Ţi-aduci aminte ce sfrijit erai pe când erai sărac şi cum ne pălmuia căutătura ta aţâţată după ce te-ai procopsit. Îndopat cu bunurile mele, nu-ţi mai dam de nas şi ţi s-a părut că eram pus pe lume ca să slujesc mădularele tale, burţii, guşii, sacului şi dăsagilor tăi: ăsta era rostul meu, a trebuit să-l aflu de la tine, flămândule, roşcovanule, boboşatule, umflatule.
Mi-ai împuţit salteaua pe care te-am culcat, mi-ai murdărit apa din care ai băut şi cu care te-ai spălat. Picioarele tale se scăldau în Olt, şi mirosea pănă la Calafat, nobilă spurcăciune!
I-auzi! Vrea să-mi fie stăpân şi să slugăresc la maţele lui, eu care nu m-am băgat rândaş nici la boierul meu. Vrea trei părţi şi din văzduhul meu, ca să răsufle în răcoarea mea numai el. Lasă-mă să-mi aleg stăpânul care-l vreau eu, dacă trebuie să mă robesc, nu să mă ia la jug şi bici, înfăşcat de ceafă, cine pofteşte.
Uită-te, mă, la mine! Baroane! Să ne desfacem hârtiile amândoi, eu zapisul şi hrisoavele mele, scrise pe cojoc, şi tu zdrenţele tale. Scrie pe ale tale Radu? Nu scrie!… Scrie Ştefan? ? Nu scrie!… Scrie Mihai, scrie Vlad, scrie Matei? Nu! Păi ce scrie pe cârpele tale? Degete şterse de sânge?
Mi-a ieşit o floare-n grădină, ca o pasăre roşie rotată, cu miezul de aur. Ai prihănit-o. Ţi-ai pus labele pe ea şi s-a uscat. Mi-a dat spicul în ţarină cât hulubul şi mi l-ai rupt. Mi-ai luat poamele din livadă cu carul şi te-ai dus cu el. Ţi-ai pus pliscul cu zece mii de nări pe stânca izvoarelor mele, şi le-ai sorbit din adânc şi le-ai secat. Mocirlă şi bale rămân după tine în munţi şi secetă galbenă pustie în şes. Şi din toate păsările cu graiuri cântătoare, îmi laşi cârdurile de ciori.
Începi să tremuri acum, căzătură. Aşa s-a întâmplat cu toţi câţi au umblat să-mi fure binele ce mi l-a dat Dumnezeu. Te-ai cam subţiat şi învineţit. Obrazul ţi-a intrat în gură, gulerul ţi-a căzut pe gât ca un cerc de putină uscată. Dacă te mai usuci niţel, o să-ţi adune doagele de pe jos. Ce floacă plouată-n capul tău! Ce mustaţă pleoştită! Ce ochi fleşcăiţi! Parcă eşti un şoarece, scos din apă, fiartă, de coadă, Baroane…”
În mod evident, a urmat închisoarea. Arghezi a plătit pentru acest pamflet cu câteva luni de închisoare petrecute la Târgu-Jiu. Momentul 23 august l-a mulţmuit probabil pe poet, deşi influenţa sovieticilor în România – şi, poate, intuiţia că lucrurile se vor înrâutăţi – n-avea cum să-l bucure pe mai vechiul adversar al Rusiei imperiale. Antifascist, Arghezi n-a fost niciodată comunist.
Arghezi, marginalizatul…
Au urmat vremuri grele pentru cel care fusese cu câţiva ani înainte marea revelaţie a artei moderne românești. Viziunea sa despre artă şi poezie intra în totală contradicţie cu realismul socialist impus de sovietici. În plus, dacă până în acel moment publicistica lui Arghezi, fie ea pro-regim (ca în timpul lui Carol), fie ea anti-regim (anii lui Antonescu), putuse fi tipărită în ciuda cenzurii (mai mult sau mai puţin relative) impuse de cele două regimuri dictatoriale, după 1947 Arghezi n-a mai putut semna aproape nimic în presă. O primă reacţie împotriva noii ordini ce se impunea treptat în România a constituit-o seria de articole publicate săptămânal în Adevărul, în care Arghezi se pronunţa împotriva puterii populare şi a autoritarismului acesteia în problemele artei.
Din 1948 Arghezi e stigmatizat de noul regim. Sorin Toma, fiul poetului proletcultist A. Toma, a publicat în Scânteia un articol devenit celebru: Poezia putrefacţiei sau putrefacţia poeziei, în care întreaga operă a poetului este pusă la zid, acuzată ca fiind o ilustrare a clasei burgheze, a decadenţei. Din acel moment, lucrările lui Arghezi au fost interzise, el retrăgându-se complet din viaţa publică. În acei ani, orice opinii politice va fi avut, nu şi le-a putut exprima.
Reabilitarea: Arghezi, poet naționalEl va fi reabilitat abia la mijlocul anilor ’50, de către Dej, evident cu un preţ. După zece ani de marginalizare, Arghezi a acceptat să colaboreze cu noul regim. I s-a permis să publice din nou, apărându-i mai multe volume de poezii. Revine şi în presă, în Cultura poporului, Veac nou, Contemporanul. În 1955, la împlinirea vârstei de 75 de ani, a fost ales membru al Academiei (dacă ar mai fi trăit, Iorga ar fi fost revoltat!), iar 10 ani mai târziu aniversarea sa de 85 de ani a fost sărbătorită la nivelul întregii ţări.
Arghezi moare în 1967, beneficiind de funeralii naţionale. După zeci de ani de oscilări între diverse regimuri, după 10 ani de recluziune şi respingere, după compromisul făcut cu autorităţile comuniste, Tudor Arghezi a murit considerat unul din marii poeţi naţionali. De Andreea Lupşor - Historia
« http://odorica.blogspot.com/
A murit Svetlana Peters, fiica lui Stalin
Svetlana Peters, fiica lui Stalin care a fugit în SUA şi a denunţat comunismul, a murit la 85 de ani
Stalin şi SvetlanaFiica fostului dictator sovietic Iosif Vissarionovici Stalin, care a denunţat comunismul după ce a fugit în Statele Unite ale Americii în timpul Războiului Rece, a murit la vârsta de 85 de ani, după ce ultima parte a vieţii a trăit-o retrasă, departe de ochii lumii şi ai presei. Lana Peters era ultimul copil al lui Stalin rămas în viaţă şi l-a descris la un moment dat pe tatăl ei drept “un monstru moral şi spiritual”.
În 1967 a fost ajutată de serviciile secrete americane să fugă din Uniunea Sovietică, stârnindu-se la vremea respectivă un scandal diplomatic suplimentar între cele două superputeri.
Născută Svetlana Stalina, a ales numele de familie al mamei Alliluyeva, după moartea tatălui ei în 1953. A încetat din viaţă Lana Peters, noua ei identitate adoptată după ce a cerut azil politic în SUA.
S-a stins din viaţă în 22 noiembrie în Wisconsin, suferind de cancer la colon, scrie The Guardian.A experimentat mai multe religii şi a fost măritată de patru ori. A scris câteva cărţi, cele mai bine vândute fiind autobiografiile din perioada trăită în Uniunea Sovietică.
Decizia de a-şi părăsi ţara a fost parţial motivată de persecuţiile autorităţilor asupra celui de al treilea soţ. Fuga ei a fost o lovitură propagandistică uriaşă pentru occidentali. Când a ajuns în New York a organizat imediat o conferinţă de presă prin care a denunţat regimul comunist.Imediat premierul rus Alexei Kosygin a catalogat-o drept “instabilă moral” şi “o persoană bolnavă” spunând că “nu putem decât să simţim milă faţă de aceia care doresc să se folosească de ea în scopuri politice şi pentru a discredita Uniunea Sovietică”.
Peters era singurul copil al lui Stalin cu cea de a doua soţie, Nadezhda Alliluyeva, care s-a sinucis în 1932. A studiat la Universitatea din Moscova şi apoi a lucrat ca profesoară şi translator până la fuga în SUA.La 18 ani a sfidat dorinţa tatălui ei şi s-a căsătorit cu studentul evreu Aleksei Kapler. Au avut un copil, dar mariajul a fost anulat şi soţul trimis într-un lagăr de muncă din Siberia.
Cu cel de al doilea soţ, Yuri Zhadanov, a avut o fată. După ce a divorţat de acesta, s-a căsătorit în 1964 cu Brijesh Singh, un comunist indian.
În SUA s-a căsătorit pentru a patra oară, cu William Wesley Peters. Au avut împreună o fiică, înainte de a divorţa şi de acesta, în 1973.
O perioadă a trăit şi în Marea Britanie, dar s-a reîntors în Uniunea Sovietică în 1984, pentru a-şi revedea cei doi copii lăsaţi în urmă. A reprimit cetăţenia sovietică, dar după numai un an a revenit în SUA, unde şi-a petrecut restul vieţii. Sursa: FrontPress.ro
Susan Sarandon
Susan Sarandon - Are 63 de ani, dar merge pe 30
Chiar daca este sexagenara, Susan nu arata a bunicuta si nici nu se comporta ca atare. Iar daca intr-o zi va deveni bunica, va fi una nebunatica: ii plac tinereii, este innebunita dupa ping-pong, se tatueaza si vorbeste vrute si nevrute. Actrita, are un Oscar(depozitat in baie) pentru „Dead Man Walking“ (1995) si alte patru nominalizari la acest premiu.
Vezi galeria foto Susan Sarandon
Poezii de 1 decembrie
Mai avem 2 zile pana in data de 1 Decembrie, tocmai de aceea iata cateva poezii pentru cei care sarbatoresc Ziua Nationala a Romaniei:
Poezii de 1 Decembrie
Poezia Rugaciune pentru 1 Decembrie
de Adrian Paunescu
Ne iartă, Doamne, ura şi gîlceava
de care suntem zilnic vinovaţi,
dar către Tine tulnicul suna-va,
să-ntorci privirea Ta către Carpaţi.
Prea mult abandonaţi acestei toamne,
nu mai avem în vatra casei foc,
mai dă-ne-un pic de amintire, Doamne,
răbdare şi iertare şi noroc.
Că pentru vite nu mai sunt nutreţuri
şi aşteptăm o pîine din import,
cînd bietul om s-a prăbuşit sub preţuri
şi sufletul în el e-aproape mort.
Ne-am despărţit în triburi şi în secte,
în cluburi, în partide şi în găşti,
iubirile directe sunt suspecte.
Doreşti succes? Învaţă să urăşti.
Duşmanii nu puteau să ne condamne,
cum noi, pe noi, ne-am condamnat la rău,
de ce să mai venim la Alba, Doamne,
cînd e negustorit şi duhul Tău?
Şi, totuşi, Alba-Iulia există,
şi, totuşi, cineva i-a dat un rost,
şi-a fost şi-atunci pornire anarhistă,
şi Dumnezeu tot ocupat a fost.
Cu grohotiş pe tălpi şi brumă-n gene,
să-nvingi un vechi şi tragic handicap,
şi, în onoarea Albei Apusene,
să-ţi scoţi căciula dacică din cap.
Se aude Basarabia cum plînge
de dorul Ţării Mari, pierdute-n veci,
şi-n clopote e treaz acelaşi sînge,
şi-aceiaşi ochi imperiali sunt reci.
Şi nu-i Emilian la catedrală,
uzurpatorii lui lucrează calmi,
nici umbrele din somn nu se mai scoală,
nici nu mai cîntă doctor Iacob psalmi.
Şi ne e dor de-o sfîntă sărbătoare,
în care toţi să ne-adunăm aici,
şi ne e dor de România Mare
şi am rămas îngrozitor de mici.
Dar, Doamne, pune-Ţi pe cetate talpa,
mai dă-ne harul unui gest postum,
mai cheamă-ne, mai rabdă-ne la Alba
şi să mai încercăm măcar acum.
Poezie de 1 Decembrie
De ziua ta romane
Un tricolor te - n conjoara
Cu steagul nostru
Ne mandrim cu :
"Galben" aurul stramosilor
Si euro urmasilor
"Rosu" sangele stramosilor
Si cruzimea ucigasilor
"Albastru" apa stramosilor
Si berea urmasilor .
Un tricolor te - n conjoara
Cu steagul nostru
Ne mandrim cu :
"Galben" aurul stramosilor
Si euro urmasilor
"Rosu" sangele stramosilor
Si cruzimea ucigasilor
"Albastru" apa stramosilor
Si berea urmasilor .
Poezia Hora unirii
de Vasile Alecsandri
Hai sa dam mana cu mana
Cei cu inima romana,
Sa-nvartim hora fratiei
Pe pamantul Romaniei!
Iarba rea din holde piara!
Piara dusmania-n tara!
Intre noi sa nu mai fie decat flori si armonie!
Mai muntene, mai vecine
Vin sa te prinzi cu mine si la viata cu unire si la moarte cu-nfratire!
Unde-i unul nu-i putere
La nevoi si la durere
Unde-s doi puterea creste si dusmanul nu sporeste!
Amandoi suntem de-o mama
De-o faptura si de-o sama,
Ca doi brazi intr-o tulpina
Ca doi ochi intr-o lumina.
Amandoi avem un nume, Amandoi o soarta-n lume.
Eu ti-s frate, tu mi-esti frate, In noi doi un suflet bate!
Vin’ la Milcov cu grabire
Sa-l secam dintr-o sorbire,
Ca sa treaca drumul mare
Peste-a noastre vechi hotare,
Si sa vada sfantul soare intr-o zi de sarbatoare
Hora noastra cea frateasca
Pe campia romaneasca!
Cei cu inima romana,
Sa-nvartim hora fratiei
Pe pamantul Romaniei!
Iarba rea din holde piara!
Piara dusmania-n tara!
Intre noi sa nu mai fie decat flori si armonie!
Mai muntene, mai vecine
Vin sa te prinzi cu mine si la viata cu unire si la moarte cu-nfratire!
Unde-i unul nu-i putere
La nevoi si la durere
Unde-s doi puterea creste si dusmanul nu sporeste!
Amandoi suntem de-o mama
De-o faptura si de-o sama,
Ca doi brazi intr-o tulpina
Ca doi ochi intr-o lumina.
Amandoi avem un nume, Amandoi o soarta-n lume.
Eu ti-s frate, tu mi-esti frate, In noi doi un suflet bate!
Vin’ la Milcov cu grabire
Sa-l secam dintr-o sorbire,
Ca sa treaca drumul mare
Peste-a noastre vechi hotare,
Si sa vada sfantul soare intr-o zi de sarbatoare
Hora noastra cea frateasca
Pe campia romaneasca!
Hai sa-ntindem hora mare
Hai sa-ntindem hora mare, mai aici si mai colea,
Mai aproape de hotare, ca sa trecem granita.
Mai aproape de hotare, pana-n Basarabia.
Noi suntem ai Romaniei, noi suntem si frati uniti,
Si pe camp de batalie vom lupta nebiruiti.
Nu ne-spaimanteaza moartea, noi suntem nemuritori,
Moartea-i sfanta daca soarta, ne va-ncorona cu flori.
Pentru un picurel de sange, nu ne vom inspaimanta,
Fratii nostrii ne vor plange, tara nu ne va uita.
Asa este tot romanul, de cand este pe pamant,
A luptat pentru dreptate si pentru pamantul sfant.
A luptat pentru unire si pentru pamantul sfant.
Nicolae Furdui Iancu - Hai Sa-ntindem Hora Mare
Mai aproape de hotare, ca sa trecem granita.
Mai aproape de hotare, pana-n Basarabia.
Noi suntem ai Romaniei, noi suntem si frati uniti,
Si pe camp de batalie vom lupta nebiruiti.
Nu ne-spaimanteaza moartea, noi suntem nemuritori,
Moartea-i sfanta daca soarta, ne va-ncorona cu flori.
Pentru un picurel de sange, nu ne vom inspaimanta,
Fratii nostrii ne vor plange, tara nu ne va uita.
Asa este tot romanul, de cand este pe pamant,
A luptat pentru dreptate si pentru pamantul sfant.
A luptat pentru unire si pentru pamantul sfant.
Nicolae Furdui Iancu - Hai Sa-ntindem Hora Mare
Poezii de 1 Decembrie
Franta - Prea multi straini
Franta accepta pe teritoriul sau prea multi straini
Franţa acceptă în fiecare an 200.000 de străini aflaţi în situaţie legală şi este “prea mult”, a apreciat duminică ministrul francez de Interne, Claude Gueant, amintind obiectivul său de a reduce cu 10 la sută într-un an această imigraţie.“Acceptăm pe teritoriul nostru în fiecare an 200.000 de străini în situaţie legală. Acesta este echivalentul unui oraş ca Rennes, sau de două ori cât Perpignan”, a declarat ministrul în cadrul emisiunii Le Grand rendez-vous Europe 1. “Şi eu cred că este prea mult”, a precizat Gueant, căruia i s-a amintit punctul de vedere în acest sens al preşedintei Frontului Naţional, Marine Le Pen.
“De ce este prea mult? Pentru că eu vreau, ca şi Guvernul, ca şi preşedintele republicii (Nicolas Sarkozy-n.r.), ca străinii care vin la noi să fie integraţi, să adopte legile noastre, să adopte stilul nostru de viaţă“, a adăugat ministrul.
El a amintit obiectivul său “de a reduce într-un an cu 10 la sută”, adică 20.000 de persoane, această imigraţie legală. Şi “vom menţine acest obiectiv”, a precizat el.
“Franţa nu este închisă, Franţa nu este o ţară xenofobă”, a subliniat Gueant.
Pe de altă parte, el s-a declarat împotriva alegerii unor primari străini. Ministrul a criticat “acordul Partidului Socialist şi al Verzilor” (opoziţie), care “devine programul Partidului Socialist şi merge mai departe decât propunerea legislativă care va fi discutată în Senat din moment ce acest acord prevede eligibilitatea”. “Asta înseamnă că am putea avea primari străini. Sincer, nu aş vrea să văd în departamentul Seine-Saint-Denis (periferia Parisului-n.r.), care are o puternică populaţie străină, că majoritatea primarilor sunt străini“, a precizat el.
În ceea ce priveşte dreptul de vot al străinilor, Gueant a amintit că acest drept este “din 1789 indisociabil de naţionalitate”. El a apreciat însă că “acesta este un subiect care poate diviza, iar Partidul Socialist se joacă cu focul”.Conform unui sondaj realizat de BVA, care va apărea luni în Le Parisien /Aujourd’hui en France, 61 la sută dintre francezi sunt favorabili votului străinilor. Ancheta a fost realizată la 25 şi 26 noiembrie, pe un eşantion de 980 de persoane. De pe Mediafax
Grup de tineri imigranti dintr-o suburbie a Parisului Mosul iti aduce un AK47
Daca esti cuminte, Mosul iti aduce un AK47
Un club al iubitorilor şi posesorilor de arme de foc din Scottsdale, Arizona, invită copiii să se fotografieze împreună cu Moş Crăciun şi cu familia. Nimic special până aici. Partea inedită este că toată lumea poate alege să apară în poză cu arma preferată, de la pistoale de mici dimensiuni la mitraliere care costă zeci de mii de dolari.Conform cotidianului britanic Daily Mail, copiii de toate vârstele pot alege dintr-o gamă largă de arme de foc, inclusiv lansatoare de grenade sau celebrele puşti de asalt AK47.
Contra sumei de 10 dolari, poza este transpusă într-un format de felicitare şi poate fi trimisă rudelor de Crăciun. După şedinţa fotografică, familiile pot să testeze armele preferate într-un poligon.
“Familii întregi şi simpli iubitori de arme din toată regiunea au o oportunitate inedită să se fotografieze cu Moşul şi cu o armă de 80.000 de dolari sau cu puşti mitralieră M60, M249 sau M240″, susţine unul dintre organizatorii evenimentului, care a ajuns la a doua ediţie.Richard Jones, un membru al Scottsdale Gun Club, a declarat că acţiunea are ca scop petrecerea plăcută a timpului liber şi promovarea celui de al doilea amendament al Constituţiei americane, care prevede dreptul cetăţenilor de a deţine şi purta arme.
Pentru că s-a bucutat de o popularitate ieşită din comun, managerul clubului, Ron Kennedy, a anunţat că în apropierea sărbătorilor de iarnă se va organiza o nouă ediţie a evenimentului. Sursa: FrontPress.ro
Ce parere aveti ????
Extremiştii maghiari de la HVIM ameninţă Noua Dreaptă de Ziua Naţională a României
November 26, 2011 Evenimente interneMembrii unei grupări extremiste maghiare instigă la violenţă de Ziua Naţională a României. Pe site-ul grupării ultra-naţionaliste, liderii organizaţiei îi îndeamnă pe maghiari să vină în număr mare la Miercurea Ciuc pe 1 Decembrie pentru a opri manifestaţia Noii Drepte. Gruparea este aceeaşi care anul trecut, de Ziua Naţională a României a ars steagul ţării noastre la Sfântu Gheorghe.
Sursa: Antena3
Nationalisti romani, feriti-va de provocari !!!
http://odorica.blogspot.com/
Manifestatie zombi in capitala Mexicului
Poze Haioase si Sexy › Chiar Interesant › Parada de la Moscova de zombi (70 fotografii)
| |
| |
| |
|
Miles de zombies recorren Ciudad de México en busca del Guinness
Una marea de zombies recorrió este domingo las calles céntricas de Ciudad de México y, según los organizadores, logró superar el récord Guinness de 8.500 participantes que estaba en poder de Australia, informaron medios mexicanos.
Las cifras dadas a conocer después del "Zombie Walk" señalan que participaron 9.806 personas ataviadas con ropas rotas y con la cara pintada de blanco y manchas rojas. Los participantes avanzaron desde el Monumento de la Revolución hasta la Plaza del Zócalo.
La marcha también tuvo la finalidad de recaudar alimentos no perecederos y material sanitario para apoyar a un banco de alimentos para la población más vulnerable.
elmundo
Ya que participamos en actividades de este tipo al menos es bueno saber que es para un bando de alimento, vídeo del evento en esta URL:
http://www.elmundo.es/america/2011/11/27/mexico/1322410288.html
Las cifras dadas a conocer después del "Zombie Walk" señalan que participaron 9.806 personas ataviadas con ropas rotas y con la cara pintada de blanco y manchas rojas. Los participantes avanzaron desde el Monumento de la Revolución hasta la Plaza del Zócalo.
La marcha también tuvo la finalidad de recaudar alimentos no perecederos y material sanitario para apoyar a un banco de alimentos para la población más vulnerable.
elmundo
Ya que participamos en actividades de este tipo al menos es bueno saber que es para un bando de alimento, vídeo del evento en esta URL:
http://www.elmundo.es/america/2011/11/27/mexico/1322410288.html
http://drrobert-impresiones.blogspot.com/
Manifestatie in memoria generalului Franco
Sute de nationalisti spanioli au manifestat in memoria generalului Franco la Madrid (GALERIE FOTO)
În jur de 500 de persoane s-au adunat duminică dimineaţa în Plaza de Oriente din Madrid pentru a aduce un omagiu generalului Franco chiar în locul unde fostul conducător al statului obişnuia să rostească discursuri publice grandioase.Mulţimea a fluturat drapele naţionale şi ale Falangei Spaniole, organizaţia care a oferit fundamentul ideologic, alcătuit dintr-un melanj organic între naţionalism şi catolicism, regimului autoritar al generalului, ajuns la putere în urma înfrângerii comuniştilor şi anarhiştilor în Războiul Civil dintre anii 1936 şi 1939. Deasemenea au fost intonate cântece patriotice, inclusiv imnul falangist “Cara al Sol”, după care a fost făcut “apelul morţilor” acelora care au căzut pentru Dumnezeu şi Spania, mulţimea răspunzând “Prezent!” la auzul numelor martirilor.
Deasemenea a fost comemorat şi Jose Antonio Primo de Rivera, fondatorul Falangei. Acesta a fost capturat pe 6 iulie 1936 în timpul războiului civil şi a fost ţinut prizonier în închisoarea din Alicante până când un “tribunal” compus din comunişti şi anarhişti l-a condamnat la moarte şi l-a executat pe 20 noiembrie 1936. După victoria naţionaliştilor, Falanga a devenit partid unic de guvernământ.
Acţiuni similare celei de duminică au fost organizate şi în 20 noiembrie, atunci când s-au împlinit 36 de ani de la moartea lui Franco.
Generalul Franco a condus statul iberic într-o manieră autoritară din 1939 până în 20 noiembrie 1975, când a murit la vârsta de 82 de ani. În toată această perioadă Spania s-a bucurat de stabilitate politică, fapt ce a dus, în opinia nostalgicilor regimului, la creşterea nivelului de trai şi la dezvoltarea industrială a ţării.
Franco a cerut ca după moartea sa să fie reinstaurată monarhia, care fusese abolită încă din 1931, numindu-l succesor pe Juan Carlos de Bourbon, actulul rege al Spaniei. Odată ajuns pe tron acesta a renunţat la regimul autoritar în favoarea democraţiei liberale. Sursa: FrontPress.ro
Rezultate Loto 6 Din 49 , 27 Noiembrie 2011
Rezultate Loto 6 din 49 , 27 noiembrie 2011
Loto 6 din 49: 44, 12, 26, 23, 45, 43
Joker 12 / 8, 3, 4, 7, 14
Noroc: 6634208
5 din 40: 17, 37, 23, 5, 19, 34
Super Noroc: 334280
Noroc Plus: 377906
Va prezint mai jos rezultatele loto pentru extragerea de duminica, 27 Noiembrie:
Loto 6 din 49: 44, 12, 26, 23, 45, 43
Joker 12 / 8, 3, 4, 7, 14
Noroc: 6634208
5 din 40: 17, 37, 23, 5, 19, 34
Super Noroc: 334280
Noroc Plus: 377906
MENIU
| Prima pagina | Animale | Auto | Amuzant | Blogging | Bucatarie | Divertisment | Economie | Ezoterism | Filme | Religie | Sanatate | Sport |
| Despre 100 Ro | Autorii 100 Ro | Alatura-te echipei | Scrie un articol | Adauga blogul tau | Contact |
Peisaje de iarna
Peisaje de iarna
Pentru o experienta spectaculoasa, selectati playerul pe 720 px.
Chiar daca afara nu avem parte de zapada, macar in gandurile noastre sa fie atmosfera de iarna:
Pentru o experienta spectaculoasa, selectati playerul pe 720 px.
Articole din categoria peisaje de iarna:
Cuvinte cautate:
Fost turnator la Securitate
Fost turnator la Securitate, condamnat pentru pedofilie, dar e revolutionar!
A trecut un an de cand “Romania, te iubesc!” v-a aratat ca statul ofera ajutoare pentru revolutionari sub forma de bani, facilitati fiscale sau terenuri, unor impostori. Ne-am intors dupa un an, sa vedem in ce stadiu sunt cercetarile. O sa mergem la Zarnesti, acolo unde cercetarile continua si unde o sa aflam noi cazuri de revolutionari-impostori.
Tot numai acum, dupa 21 de ani, o sa putem afla exact cati revolutionari cu certificate sunt, cine sunt ei si ce au facut la in zilele lui Decembrie 89. Cei de la SSPR promit in scurt timp ca aceste informatii se vor regasi on-line.
In Zarnesti, in luna noiembrie, 30 de revolutionari si-au primit indemnizatia. Aici e parca singurul loc in tara unde autoritatile identifica revolutionari cu probleme. Acum, la procurorii si politistii din Zarnesti ancheteaza alte persoane suspecte ca ar fi beneficiat de privilegii pe nedrept.
In aceste noi cazuri semnalate de politia din Zarnesti sunt implicati si altii, din alte parti. Vasile Vlad este presedintele uneia din cele sapte asociatii de revolutionari din Brasov. Asupra lui planeaza nenumarate suspiciuni.
De ce miza a fost atat de mare ? Posesorii de carnet de „luptator remarcat in cadrul revolutiei din decembrie 1989″ inca beneficiaza de o pensie reparatorie, daca nu au venituri sub salariul mediu brut pe economie. Adica, aproape 20 de milioane de lei vechi pe luna. Un motiv suficient pentru a se inghesui pe lista o multime de neaveniti.
Marian Ambrozi. Revolutionar de frunte in Brasov. Un infractor dovedit, posesor al unui certificat de turnator la Securitate si un vanzator de certificate de revolutionar. Acum are o condamnare pentru pedofilie si nicidecum pentru inselaciuni cu certificate.
S-au fabricat dosare, s-au inventat martori si dovezi mincinoase. Multi dintre beneficiari au certificate emise “la norma”. Activitatea ilicita a imbogatit pe multi.
Dorin Lazar Maior, presedintele celei mai importante asociatii de revolutionari din Brasov da din umeri, desi pe multe dintre dosarele cu problema si-a pus el insusi avizul.
Oameni care au vazut Revolutia la televizor s-au trezit beneficiarii unor drepturi de nerefuzat – 10.000 de mp extravilan, 500 de mp intravilan, prioritate la asigurarea unei locuinte sociale, dreptul la un spatiu comercial, subventii pentru credite bancare, acces gratuit la medicamentatie si spitalizare, legitimatii de transport in comun si CFR gratuite, scutirea de plata impozitelor pe proprietati, pensionare anticipata cu 5 ani,
Din pacate, o lege ce trebuia sa aduca o recunoastere morala a celor implicati in actiunile din decembrie 1989 s-a transformat intr-o lege nedreapta ce a permis unor impostori sa beneficieze de drepturi nemeritate.
In noiembrie 2011, in Romania beneficiaza de indemnizatii de revolutionar 16.154 de persoane, cu 2.000 mai multe decat in noiembrie 2010. Bagati la gramada, adevarati revolutionari si impostori. De pe Stirile Pro Tv
Hhttp://odoricaion.wordpress.com/
Imagini de iarna - Imagini de iarna cu munti sub zapada
Pentru ca ne aflam in sezonul rece, si pentru ca sunt foarte cautate, iata cateva imagini de iarna prezentate prin aceasta postare. Faceti ce vreti cu ele, admirati-le, folositi-le in videoclipuri ca si slideshow, afisati-le pe desktop, luati-le pe blogul vostru...
Imagini de iarna - Munti
Imagini de iarna - Munti
Articole din categoria peisaje de iarna:
Cuvinte cautate:
Abonați-vă la:
Postări (Atom)