şi nu ucid
cu mintea tainele, ce le-ntâlnesc
în calea mea
în flori, în ochi, pe buze ori morminte.
Lumina altora
sugrumă vraja nepătrunsului ascuns
în adâncimi de întuneric,
dar eu,
eu cu lumina mea sporesc a lumii taină -
şi-ntocmai cum cu razele ei albe luna
nu micşorează, ci tremurătoare
măreşte şi mai tare taina nopţii,
aşa înbogăţesc şi eu întunecata zare
cu largi fiori de sfânt mister
şi tot ce-i neînţeles
se schimbă-n neînţelesuri şi mai mari
sub ochii mei-
căci eu iubesc
şi flori şi ochi şi buze şi morminte.
(1919)
http://www.romanianvoice.com/poezii/poezii/corola.php
"Iubesc şi flori şi ochi şi buze şi morminte" L. Blaga.
Şi eu iubesc: şi flori şi ochi şi buze, nu morminte
mai bine frunze veştejite.
Şi dacă le iubesc le pictez mai bine sau mai rău, cum pot eu.
Priviţi-le, comentaţi-le, pe mine nu mă deranjează.
După cum unii ştiţi deja, eu pictez gânduri.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu