Si presedintii mor
Florin Bica
Presedintele polonez Lech Kaczynski a murit ieri în urma unui accident aviatic. La bordul aparatului se mai aflau prima doamna a Poloniei si o serie de importanti demnitari polonezi. Nu au existat supravietuitori. Pierderea „este devastatoare" a spus presedintele Obama. Regina Elisabeta a II-a si-a exprimat tristetea, iar Ban Ki-moon, secretarul general al ONU, s-a declarat socat de aflarea vestii.
Liderii lumii le-au transmis condoleante polonezilor. Oamenii de rând din întreaga lume au depus flori la ambasadele Poloniei. Polonezii au iesit în strada, s-au îmbratisat si au plâns. Varsovia a îmbracat hainele de doliu. În Polonia au fost declarate sapte zile de doliu si, asemenea prietenilor lui Iov, vom sta alaturi de cei îndurerati, pastrând tacerea. Urmeaza ancheta, dar si teoriile despre conspiratii si atentate. Ce altceva poti sa faci în fata mortii?
Moartea presedintelui Kaczynski îmi aminteste de istoria biblica a unui împarat evreu, Ezechia. Anuntat de Dumnezeu, prin profetul Isaia, ca va muri si ca, în consecinta, ar trebui sa-si puna casa în rânduiala, Ezechia a plâns si a cerut o prelungire a anilor vietii sale. Dumnezeu i-a ascultat rugaciunea si Ezechia a mai trait înca 15 ani. Mi-au ramas în minte doua perspective exprimate, ulterior, de acest împarat, în psalmul pe care l-a scris. „În floarea vietii mele trebuie sa trec prin portile Locuintei Mortilor; sunt deposedat de restul anilor mei" (Isaia 38:10). Este o exprimare a regretului dupa aceasta viata. Chinuita de suferinte, oboseala, probleme si batrânete, viata ramâne totusi cel mai important dar pe care îl primim de la Dumnezeu.
Prinsi în agrenajul complex al evenimentelor si circumstantelor, uitam adesea sa traim. Si tot Ezechia scria ca „Moartea nu Te poate lauda, iar cei ce se coboara în groapa nu pot nadajdui în credinciosia Ta, ci cel viu, cel viu Te lauda..." (Isaia 38:18) Se pare ca perspectiva iminenta a mortii l-a învatat ca viata merita si trebuie traita prin raportare fata de Dumnezeu, Cel care da viata, o scurteaza sau o prelungeste si o ia dupa cum doreste. Presedintele polonez si-a încheiat calatoria. Gândurile, alegerile pe care le-a facut, cuvintele pe care le-a rostit si faptele lui au fost pecetluite. De-acum, asteapta în tacerea mormântului judecata lui Dumnezeu. Ramânem înca o clipa înaintea trupului sau neînsufletit. Ne minunam de efemeritatea vietii omului si de scurtimea ei (nedreapta), si mergem mai departe, poate cu un dram de întelepciune în plus. Nu numai presedintii mor...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu