Minciuna


Minciuna pierderilor din sistemul bancar

autor: FrontPress 02.03.2013
bancaSistemul bancar din România – aproape în întregime sub control străin – a raportat pentru 2012 pierderi de peste 2 miliarde lei, cele mai mari de când băncile străine au pus mâna pe sistemul bancar din România pornind imediat, pentru profituri rapide, o expansiune fără fundamente economice, aproape artificială, a creditului de consum, care a sfârşit, la fel de rapid, ca orice este artificial, într-un eşec lamentabil, terminător pentru ţara-gazdă. Pierderile înregistrate ar fi de natură să evidenţieze acum tocmai acest eşec.
Numai că aceste pierderi sunt o minciună. În anii de vârf ai crizei (2010, 2011 şi 2012) – în care băncile străine din România acuză pierderi – locurile de muncă s-au redus cu 600-700 de mii şi au dispărut din peisaj în mod net peste 200.000 de firme în România, numai băncile o duc bine mersi: au intrat 40 în perioada de criză şi sunt şi acum tot 40, intacte şi prospere! Pierderile sunt de faţadă, pentru proşti!
Pierderile sunt doar logice, dar nu sunt reale. Sunt logice pentru că, în măsura în care n-au mai dat credite economiei, băncile n-au mai avut în principiu din ce face profit, căci – ştie toată lumea – acestea trăiesc din diferenţele dintre dobânzile cu care acordă credite şi cele cu care onorează depozitele. Dar pierderile nu sunt şi reale pentru că, în condiţiile date, întreruperea creditării ar fi dus la falimente, măcar acolo, ale câtorva bănci dintre cele mărunte.
Aceste pierderi şi pozarea în consecinţă a băncilor în victime ale crizei alături de clienţii lor (companii şi individuali) au scopul de a para mânia generalizată împotriva prosperităţii nemeritate a băncilor într-un ocean de tristeţe şi austeritate. Se urmăreşte abaterea atenţiei de la marile jafuri comise de băncile străine pe seama economiei şi poporului român: ajutorarea în criză cu bani împrumutaţi de la FMI a băncilor şi nu a economiei; plata acestei protecţii bancare cu bani ai unor nevinovaţi (salariaţi, pensionari, contribuabili); practicarea de către bănci a celor mai înalte şi împovărătoare marje de dobânzi la credite din lume; sporirea fabuloasă a comisioanelor bancare pentru compensarea scăderii încasărilor din lipsă de activitate de creditare.
În puţinii ani când creditul bancar duduia şi băncile străine realizau profituri disproporţionat de mari, se încerca prezentarea României ca teren al unei rentabilităţi înalte a capitalului bancar. De fapt, însă, băncile străine obţineau aici, cu aceiaşi bani, profituri superioare celor din ţările de origine pentru că îi secătuiau mai abitir pe clienţii lor din România. Acum, prin pierderile afişate, se caută a se sugera că această secătuire a slăbit. De fapt, însă, pierderile sunt doar de afiş, pentru că în spate băncile străine au strâns chinga şi extracţia de către ele de sevă economică de la agenţii economici, din conturile statului şi din buzunarele poporului român a sporit fabulos! Şi acest lucru trebuie ascuns; asta este străduinţa FMI şi BNR, brokerii capitalului străin în România! De Ilie Serbanescu – Jurnalul National

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu