Priveam pe masă la candelă.
O candelă veche, de bronz
care dăinuie în familie de ani.
O flacără bătrână pâlpăie în adâncul ei
d-abia se vede lumina ei.
Flacără bătrână, fără căldura dată de tine aş putea sta,
dar fără lumina ta, aş dispărea dintre toţi.
Spune-mi flacără bătrână,
ce să-ţi fac?
Cum să te readuc la viaţă?
Să-mi luminezi casa şi inima cu lumina ta.
Un pic de untdelemn
te-ar înălţa ca pe un vulcan roş de foc –
ce arde în epicentru şi încălzeşte în depărtare.
Candelă Bătrână cu flacără bătrână, eternă
În care se ascund spiritele ale altor flăcări
ce au luminat casa aceasta şi sufletele bătrânilor mei.
de unde iti vine inspiratia?:-?
RăspundețiȘtergereDin sufletul meu. Voi scrieţi nişte postări minunate, eu încerc să recuperez cu poezii.
RăspundețiȘtergerece frumoasa e:)
RăspundețiȘtergereMulţumesc Adniana şi Monicuţa.
RăspundețiȘtergereFrumoase idei:)
RăspundețiȘtergere;)
RăspundețiȘtergereFrumos,Paranoid:)
RăspundețiȘtergereMulţumesc de aprecieri, oameni buni. :)
RăspundețiȘtergere:)
RăspundețiȘtergereFrumos!