Ibrahim Rugova şi fulare sale...

Ibrahim Rugova s-a născut în 1944 şi a fost fiul unui mic comerciant executat de partizanii lui Tito către sfârsitul celui de-Al Doilea Război Mondial, când trupele iugoslave au intrat în Kosovo. Student strălucit, cu studii la Sorbona, Rugova se întoarce în provincia natală şi predă literatura albaneză în Pristina.Odată cu venirea la putere în Serbia a lui Slobodan Milosevici, la sfârşitul anilor '80, Belgradul decide suspendarea autonomiei provinciei Kosovo, locuită în proporţie de circa 90 la sută de etnici albanezi dar unde minoritatea sârbă se considera oprimată la rândul său.

În replică la decizia Belgradului, kosovarii încep să se organizeze politic si la 23 decembrie 1989 se înfiinţează Liga Democratică din Kosovo (LDK), al cărei prim lider este ales Rugova.În 1998, unităţi de guerilă ale Armatei de Eliberare din Kosovo (UCK) au lansat atacuri asupra trupelor sârbe din Kosovo. Belgradul reacţionează la rândul său şi începe un exod al populaţiei albaneze. Acesta este motivul invocat de NATO pentru a interveni militar şi de a lansa, în martie `99, o campanie de bombardare a Iugoslaviei, care a durat 78 de zile. Rugova este plasat sub arest la domiciliu şi în plus, pe neasteptate, apare la televizor alături de Milosevici.

Ibrahim Rugova a fost preşedinte al Kosovo între 1992 şi 2005.

Rugova a fost un fumător împătimit şi un om căruia îi plăcea, de asemenea, să bea.

El ieşea întotdeauna în evidenţă printr-o eşarfă de cea mai bună calitate, pe care o purta întotdeauna la gât.

Recunoscută este şi pasiunea sa pentru roci, pe care le-a colecţionat de peste tot din Kosovo, ca şi prin gestul de a oferi demnitarilor pe care îi întâlnea câte o piatră pe post de suvenir.

Ibrahim Rugova a murit la 21 ianuarie 2006 la vârsta de 61 de ani. Cancer la plămâni.

Dispariţia sa înseamnă ieşirea din scenă a încă unei figuri din drama ce a marcat destrămarea Iugoslaviei. Adversarul său principal, liderul sârb Slobodan Milosevici (decedat între timp – n.a.) este închis şi anchetat de Tribunalul de la Haga pentru crime de război, în timp ce preşedinţii bosniac, Alija Izetbegovic şi cel croat, Franjo Tudjman, sunt amândoi morţi.
De menţionat că în februarie 2008, prin vot, republica Kosovo şi-a autoproclamat independenţa. România nu a recunoscut nici până azi independenţa Republicii Kosovo, deşi majoritatea ţărilor europene, şi nu numai, a făcut-o.

În prezent...
La 15 noiembrie 2009 au avut loc primele alegeri parlamentare după declararea independenţei. Partidul Democrat din Kosovo (PDK), formaţiunea premierului kosovar Hashim Thaci, a ieşit pe primul loc şi a obţinut controlul a 16 din cele 36 municipalităţi din Kosovo. Liga Democrată din Kosovo, formaţiune condusă de preşedintele kosovar Fatmir Sejdiu a obţinut majoritatea în opt consilii municipale şi primăria capitalei Priştina.

Fularul lui Rugova este acum, metaforic vorbind, parte a drapelului kosovar, care îşi flutură cu demnitate şi mândrie independenţa... Drumul spre libertate şi independenţă a fost deschis...