Spuneam intr-o alta postare despre Bucovina mea, despre bunicii mei care m-au invatat sa iubesc horele, doinele si colindele noastre inca de cand eram mica, despre copiii carora incerc sa le tezesc in suflet dragostea pentru tot ce-i romanesc... despre oamenii carora vreau sa le cant toate dorurile si multumirile mele, pe care vreau sa-i inveselesc sau, de ce nu, sa-i intristez...
Astazi, as vrea sa va amintesc despre Crăciun, despre Crăciunul care nu inseamna numai goana dupa cadouri, Mos Crăciun, mese copioase, ci Craciunul care inseamna Nasterea Domnului, dar şi întoarcerea la origini, la moşii şi strămoşii nostri care sărbătoreau Crăciunul simplu, curat, din inimă, înţelegând adevăratul sens al celei mai minunate sărbători creştine, după Înviere.
Si mai ales pentru ca grupul nostru folcloric se numeste "Mioriţa", în repertoriul nostru se afla numeroase colinde autentice culese de prin sate, de pe la batrani, colinde despre transhumanţă, despre ciobanaşul din celebra balada populară "Miorita", despre mioriţa care nu numai ca îl apară pe baciul moldovean, dar şi cântă alaturi de el.
„Colea, colea după deal
Este-un beci di păcurari.
O turmă di oi păştea
El la fluieraş cânta.
Numai una miorea
Sta-n genunchi şî sî ruga
La Măicuţa Precista
S-o scapi di iarna grea
S-o scoatî din iarnă-n varî
La drăguţa primavarî.
Cî dar îi va dărui
Şî frumos o va cinsti
La Crăciun cu lapti bun
La Ispas cu dulci caş.”
Te felicit pentru articol si pentru preocuparile tale!
RăspundețiȘtergereMultumiri! :)
RăspundețiȘtergereAlina, am vizitat anul acesta Bucovina si m-am ales cu un "perdaf" - vorba lui Sorin! - din partea unui bucovinean... Pentru ca nici nu mai puteam scoate o vorba, cu sufletul plutind in marea de frumusete, liniste, curatenie... cumintenie! in care ma simteam... Omul s-a necajit ca nu spuneam nimic, dupa ce se mai suparase un pic, cu 1 2 zile mai devreme, din cauza ca auzea pentru prima data file din istoria ascunsa a romanilor... prima data crezuse ca dispretuim poporul... a doua oara ca nu mai vreau sa vorbesc cu el... Conducea masina cu falcile stranse, cu degetele inclestate pe volan... Credea candva ca ii iubim pe bucovineni... si se vedea bine, prin ochii lui ca nu...
RăspundețiȘtergereL-am "descretit" (el a spus ca pe vecie!! ei, avem multe fatzete nedescoperite inca in subsolul subconstientului nostru...) si am inceput sa-i povestesc despre Sihastri, despre Moşii poporului nostru, ai altor popoare... despre istorii care nu se scriu neaparat prin prisma teoriilor conspiratiilor, cat prin prisma dorintei celor care ne vegheaza permanent de a ne da seama cat din cele traite le putem uita, de unde sa pornim cu invataturi pentru a nu le mai uita niciodata... Macar sa nu le mai negam, atunci cand timpurile ne intuneca "vederea"...
Am stat de vorba pana la 3 dimineata, iar la 6 am pornit din nou la drum.. Omul nostru spunea ca nu a uitat cum am promis sa i povestesc despre cea stiau Batranii sau Moşii (cum îi numesc eu), despre Sarmisegetuza aceea care nu este cunoscuta din "vestigiile" lasate de echipele de realizare a filmelor istorice din anii comunisti... stalpi de lemn.. rotocoale de beton armat din care ies sarme...
Azi, acum, imi aduci aminte de cele 6 zile in care nu am dormit decat vreo 8 ore, in vartejul Raraului, manastirilor, Ipotestilor, coborand spre sud in pante line, pe langa gospodarii cuminti, curate...
Poate anul viitor sa ne invartejim prin Ceahlau!! Ceahlaul... frate de zbor spre ianltimi cu Raraul... vulturi ramasi in sufletele noastre din vremuri in care omul nu-si ucidea semenii - fie ei oameni, pasari sau animale... Oameni care aveau alte dibacii...
Multumesc, Alina !!
Eu iti multumesc, Cristiana, ca ai zugravit atat de frumos Bucovina... intr-adevar este un ţinut al misterelor, cu colinde care urcă pământul până la cer...
RăspundețiȘtergereIooooi,
RăspundețiȘtergereSe strange gasca in sufrageria ta, la gura sobei... :))
Ce-mi place! :)
Bun gasit fetelor! :)