Acest articol il scriu ca si o completare al articolului pe care l-a postat alison.Stiti cum e in tara asta?Ca si cum ai intra in magazin,ai plati sa cumperi o paine,si dupa ce ai platit sa iti spuna vanzatoarea-imi pare rau nu avem paine.Cam asta se intampla in Romania,platesti impozite,platesti taxe,platesti si daca vrei sa respiri,platesti la sanatate,la pensie,contribui la fondurile statului.Iar cand vine vorba ca statul sa isi faca datoria intotdeauna cauta scuze-"Nu avem fonduri" pentru pensii,pentru salarii,pentru sosele si autostrazi,pentru sistemul sanitar,pentru agricultura;nu au fonduri pentru nimic.Atunci pentru ce mai platim statului in fiecare luna aproape jumatate din ce castigam?Suntem sclavii statului cumva?Am comis noi vreo crima sa fim lasati atat de iondiferenti?In tara asta nu exista sperante.Cel putin pentru majoritatea tinerilor.Ganditi-va (sau poate chiar stiti cum e) la un tanar,care nu are casa,masina,avere,si nu va avea nici o mostenire lasata din partea nimanui.Cat de optimist poate fi aceea persoana?La un moment dat va trebui sa isi faca familie,copii,si sa isi creeze un drum in viata.Ce sanse are sa fie fericit si sa isi poata realiza scopurile?
Un alt exemplu este omul care este invalid,sau bolnav.Cei cu dizabilitati, in tara noastra sunt priviti ca si niste caini bolnavi,care stau pe marginea trotoarului sau pe langa tomberoane.Atat din partea statului (mai ales),cat si din partea multor semeni obisnuiti.De multe ori ma intreb oare noi,majoritatea, oamenii de rand, chinuiti si batjocoriti de o conducere lacoma si indiferenta,chiar nu putem actiona in nici un fel?ei sunt doar cateva sute,noi suntem milioane.Chiar milioane de oameni nu pot face nimic impotriva a 300-400 de oameni?
Din pacate nu e vorba doar de 3, 400 de oameni, daca ar fi vorba doar de atat am scapa repede de ei. Pornind de la intreg aparatul administrativ de stat si pana la ultimul cetatean al tarii suntem cu totii vinovati, pentru ca nu facem ceva, pentru ca nu luam atitudine, pentru ca ne complacem in starea asta si strigam in gura mare, vai ce rau e , ce rau fac aia x sute de oameni din conducere...
RăspundețiȘtergereDaca vom pleca de la ideea de a ne schimba pe noi insine si apoi de a le arata si celorlalti ca se poate mai bine, atunci vor incepe si problemele sa dispara.
Gesturile marunte sunt punctul de pornire!