Autor:: ionelmuscalu.blogspot.com
Articol: Magic răsărit de lună
printre plete de războinică fecioară
mi-a îndoit genunchii
şi suspinul ei s-a ridicat coloană,
Cobora încet lumina printre brazi întunecaţi
ferigile galbene pâlpâiau
ca lumânările printre pinii drepţi şi gravi,
Povestea era fără ocolişuri, dădea de-a dreptul
şi inorogul înţeleptul
îşi ascuţea cornul de secera lunii
dincolo de izvor noi doi ne iubeam, nebunii.
Curgeam unul într-altul ca apa în apă
Ca piatra în piatră
Ca rouă dimineţii în roza sărutată
Clepsidra morţii se-nvârtea aproape
Aorta era autostrada neantului
Era absolut superb efemerul.
Morala: Curând se lasă brume
postum mai cresc ciuperci
bulboanele spun snoave
noi doi culegem melci.
--
Visitor Ip: 81.12.137.74
Mulţumesc Ionel!
RăspundețiȘtergereMi-ai îndulcit ziua aceasta amărâtă...cu pensionarii în strada...
Poezia ta superbă, m-a dus puţin cu gândul în alte zone ale existenţei, poate mai suntem tineri şi noi pensionarii!
Poate mai avem dreptul la viaţă!
Multumesc!Este ingrozitor ce se intampla acestor oameni si ... tarii!
RăspundețiȘtergerePoezia asta este interesanta in felul ei, dar parca nu era momentul...
RăspundețiȘtergereFiorul poetic l-ai avut... Poezia insa a iesit cam ciudata... :)
RăspundețiȘtergere