Ne grăbim şi nu ştiu de ce. Copii fiind, ne grăbim să devenim adulţi. Am făcut această greşeală, ştiu prea bine cum e. Îmi doream să fiu mare, să port tocuri, să port dres subţire şi să sa fiu cochetă. Îmi doream să cresc şi să fiu îndrăgostită. Voiam apoi să mă căsătoresc tânără, imediat după finalizarea facultăţii. O parte le-am realizat... altele sunt încă departe. Sau poate nu. Cine ştie de cine mă împiedic mâine. Ha ha ha.
Azi, priveam cu drag la elevii mei, care ard de nerădare să fie mari, adulţi, să aibe bani şi mai ales independenţă. Oricum sunt mult mai liberi decât eram noi... deşi, multi colegi de-ai mei stăteau cu cheia de gât, căci erau singuri. Eu, am fost o norocoasă... mama a stat acasă, să se ocupe de noi (eu şi sora mea).
Încerc să îi determin pe elevi să se bucure intens de această perioadă... de frumuseţea ei. Crescând vor veni griji, probleme, neajunsuri, responsabilităţi.
Dimineaţa, aşa aş vrea să-i spun mamei să scrie un bilet către diriga sau directorul şcolii în care să mă învoiască din motive de... lene bine ştiută... şi dezamăgire de învăţământ...
Dar... sunt mare şi am responsabilităţi faţă de mine... faţă de mama... faţă de elevi... faţă de societate (sau e prea mult?).
Dragi părinţi, determinaţi-vă copiii să iubească şi să trăiască intens această perioadă!
Azi, priveam cu drag la elevii mei, care ard de nerădare să fie mari, adulţi, să aibe bani şi mai ales independenţă. Oricum sunt mult mai liberi decât eram noi... deşi, multi colegi de-ai mei stăteau cu cheia de gât, căci erau singuri. Eu, am fost o norocoasă... mama a stat acasă, să se ocupe de noi (eu şi sora mea).
Încerc să îi determin pe elevi să se bucure intens de această perioadă... de frumuseţea ei. Crescând vor veni griji, probleme, neajunsuri, responsabilităţi.
Dimineaţa, aşa aş vrea să-i spun mamei să scrie un bilet către diriga sau directorul şcolii în care să mă învoiască din motive de... lene bine ştiută... şi dezamăgire de învăţământ...
Dar... sunt mare şi am responsabilităţi faţă de mine... faţă de mama... faţă de elevi... faţă de societate (sau e prea mult?).
Dragi părinţi, determinaţi-vă copiii să iubească şi să trăiască intens această perioadă!
Pai da, pai da , pai sigur ca da.
RăspundețiȘtergereProfesoarele ah profesoarele mele…..
Cita viata amara mi-au facut ele mie ,eu un ala mic si sperios
Pai cite obligatii si indatoriri sa pui pe umerii aia mici abia mijiti de sub urechi. Mm? Cum plecam eu la scoala ca mielul la taiere…
Una ca cealalta, mashtere si acre , priviri reci si indiferente,shimonosite pe fata si la suflet(de ce ?nu le placea ce faceau? cine le-a pus acolo?)
Eram la o scoala si nu una de corectie, nu?
Eram copii si o priveam ca pe o mama(cu ce-am suparat-o oare?), fusese si ea eleva ,stia cum e sa fi in banca. Mai aspre decit profesorii care erau tati( nu?)si erau oarecum de inteles,aveau drept de viata si de moarte.Daaa..
Mai apoi lucrurile s-au mai complicat,ele tot acre noi cu hai sictir,apoi noi cu mustata si flori ele cu vai nu trebuia, gata s-a dus, duca-se,n-am sa pun o floare la mormintul uneia si sincer imi pare nespus de rau.
Dupa o viata de munca cu atitia copii ele au ramas ca vinzatoarele de lumanari,maica nimeni.Si nici nu le pare rau. Aveau o sansa imensa sa ramina in amintirea atitor oameni (care le-au trecut prin mana ore la rind) Eu cred ca asta e de fapt nemurirea.
Eu sunt mic tu fa-ma mare, eu sunt slab tu fa-ma tare, doamna profesoara ,eu nu te voi uita niciodata.
La ce cuvinte/ginduri frumoase ai asezat tu aici,care mi-au alinat dureri surde si vechi,
eu ,elevul,cu mintea de azi(toata viata invatam, nu?) am ceva pentru tine.
Uite, toti elevii din mine citi au fost ei (mai buni, mai rai, ia cati sunteti cu totii ,hai sus in picioare , 17 , uite o clasa intreaga) vor sa-ti ofere un martisor din toata inima lor.
Hai, cei mici in fata cei mari mai in spate, ca nu se mai aud si nu se mai vad de voi. Da? Hai,si toti intr-un glas, sincer:
Sa ne traiti frumos doamna profesoara…!
Si pacat ca nu poti auzii aplauzele, sunt o sala plina!!!
Multumesc anonim drag!
RăspundețiȘtergereDa... am elevii golanasi care chiulesc de la alte orre si vin sa stea la mine in ra... uneori ma bucur alteori nu. E ciudat...eu nu vad nimic bun in mine!
De 8 martie.... raciti copti... m-au pupat! Sper sa nu racesc! Toate bune, om bun... simt ca esti!