Autor:: http://www.noapteaiguanei.ro
Articol: Copilul
Daca as fi inceput sa-mi pun pe "hartie" gandurile atunci cand mi s-a propus acest subiect, probabil ca tonul ar fi fost cu totul si cu totul altul. Am inceput insa scriu dupa ceva timp asa ca…
Cu cateva ore in urma, imi priveam copilul. Era in patutul lui si dormea linistit. Radea in somn, lucru despre care se spune in popor ca "il saruta ingerii". Simtindu-se privit, probabil, a deschis ochisorii, m-a privit putin naucit, mi-a zambit larg, cu "toata gingia" lui aproape stirba inca, si a adormit mai departe, linistit fiind, cred, ca mama il vegheaza. Si atunci m-a strabatut un gand – el este un viitor BARBAT. El este unul dintre cei despre care urmeaza sa scriu. Ei bine, asta gandul asta va schimba intrucatva multe din cele ce-aveam de scris. Voi fi, deci, putin subiectiva, dar, poate ca daca ma va lua valul, nu voi putea sa inabus pe de-a-ntregul tsunami-ul amintirilor mele…
De ce imi iubesc micutul "barbatel"? In mod normal nici nu ar trebui sa incerc sa definesc aceasta iubire. Am sa incerc doar asa, de dragul acestui subiect. E greu de definit in cuvinte, deoarece doar o mama stie de ce cu adevarat dar niciuna insa nu se va putea lipsi de stereotipuri cand va veni vremea explicatiilor in cuvinte. Il iubesc pentru ca l-am dorit foarte mult, pentru ca am descoperit (cam tarziu, dar mai bine decat niciodata!) ca el insemna implinirea mea in viata. L-am iubit cand l-am vazut la prima ecografie, l-am iubit cand tati, vazandu-i fotografia din care reiesea pentru intaia data ca este baiat, a spus in gluma "asta parca e extraterestru!" – pe primul DVD, care contine filmuletul cu micul extraterestru, scrie atat: "E.T." si asa a ramas, pana la prima confruntare directa, cand s-a dovedit ca, totusi, e un omulet de toata frumusetea (orice mama isi vede puiul ca fiind cel mai frumos, nu?). L-am iubit de cand i-am auzit primul tipat si i-am sarutat gurita plangand, suparat ca fusese deranjat din somnicul lui de la pranz. Apoi, l-am iubit cand il alaptam, privindu-l cum tine manutele lui micute pe sanul meu, temandu-se parca sa nu il piarda. Si lista asta as putea sa o continui la nesfarsit. Pana la sfarsit. In permanenta va fi un "ceva" la el care isi va face mama sa il adore.
Ma gandeam cu tristete cum mamele unor oameni cu care societatea nu se poate mandri, fara explicatie, aparent, le gasesc acestora circumstante atenuante. Nu, baiatul lor nu este un escroc, nu este un criminal fara mila, nu este un inconstient, nu este un om fara pic dew vointa sau bun simt. Acelasi lucru nu se intampla cu nici o alta persoana de sex masculin din viata unei mame. Va fi in stare sa-si urasca tatal, fratii, prietenii, iubitii si sotii de care candva era atasata. E vorba de dragostea in stare pura – unica - dragostea materna.
--
Visitor Ip: 95.76.228.242
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu