Florii, obiceiuri, superstitii ...

Cel dintai dintre praznicele imparatesti cu data schimbatoare, din cursul anului bisericesc, este Duminica Stalparilor sau a Floriilor, numita in popor si Floriile, cu o saptamana inainte de Pasti (duminica ultima din postul Pastilor). Este sarbatoarea care ne aminteste intrarea triumfala a Domnului in Ierusalim, inainte de Patimi.
In vechime, Duminica Floriilor era inceputul saptamanii numite pe atunci a Pastilor. De aceea este numita si Duminica aspirantilor sau a candidatilor la botez, pentru ca in aceasta zi catehumenii mergeau cu totii, cu mare solemnitate, la episcop, spre a-i cere sa fie admisi la botez, iar acesta le dadea sa invete Simbolul credintei.
Se mai numea si Duminica gratierilor, pentru ca in cinstea ei imparatii acordau gratieri.
Dupa un obicei stravechi, mentionat chiar in secolul al IV-lea de catre pelerina Egeria si generalizat in toata Biserica crestina, se aduc in biserici ramuri de salcie care sunt binecuvantate si impartite credinciosilor, in amintirea ramurilor de finic si de maslin cu care multimile au intampinat pe Domnul la intrarea Sa triumfala Ierusalim si pe care noi le purtam in maini ca semn al biruintei impotriva mortii, castigata de Domnul prin invierea lui Lazar, savarsita cu o zi mai inainte (Sambata Floriilor sau a lui Lazar) si apoi prin Invierea Sa insusi.
Pentru buna desfasurare a sarbatorii Floriilor, cu o zi inainte se strang ramuri de salcie inmugurita, se leaga in snopi si se duc la biserica pentru a fi sfintite de preot. Dupa sfintire ramurile numite “matisori” sunt luate acasa de catre credinciosi pentru a impodobi cu ele icoanele, usile ferestrele, intrarile in grajduri sau pentru a le pune la fantani si la stresinile caselor. Femeile mai obisnuiesc si astazi sa le infiga pe straturile proaspat semanate, sa le puna in hrana animalelor sau sa le aseze pe morminte.
Aceste ramuri sfintite se pastreaza peste an fiind folosite la tamaduirea diferitelor boli. In scopuri profilactice, oamenii se incing cu “matisorii” sfintiti, pentru a nu-i durea mijlocul. De Alexii, cand se scot stupii de la iernat, bucovinenii aseaza pe buduroaie manunchiuri de “matisori” pentru a-i purifica si pentru a-i incarca de mana. “Matisorii” sunt folositi, insa, si in vraji sau descantece. Ramurile pastrate la icoane se pun pe foc vara, in momentul in care incepe vreo furtuna, sau se arunca in curte cand incepe sa bata grindina.
Importanta sarbatorii este data si de severele interdictii de munca precum si de sacrificiul ritual al pestelui, ziua fiind cunoscuta si ca dezlegare de peste.
In unele sate, in aceasta zi martisorul purtat pana acum se pune pe ramurile unui pom inflorit sau pe un maces. Si tot cu aceasta ocazie se scoate zestrea din casa pentru aerisire.
Obiceiuri in prag de florii
  • In Banat si Transilvania, in ajunul Floriilor, fetele mari aveau obiceiul de a pune oglinda, impreuna cu o camasa curata, sub un par altoit, trebuind neaparat ca, a doua zi de dimineata, la rasaritul soarelui sa le gaseasca acolo, oglinda fiind apoi intens folosita la farmecele de dragoste, sanatate
  • Femeile fac tot felul de bunatati la cuptor, si in special placinte, pe care le impart mai ales saracilor de pomana (Mosii de Florii), ca san u pateasca si ele cum a patit mama lui Lazar, care a murit de dor de placinte;
  • Sunt curatate si impodobite cu ramuri de salcam mormintele;
  • Se fac pomeni pentru odihna sufleteasca a celor morti.
Superstitii in jurul sarbatorii floriilor
  • In Duminica Floriilor, numita si a florilor, stalparilor sau a vlastarilor, s-ar fi umplut ciubarasul cu florile ce urmau a fi folosite la inflorirea oualor pentru Pasti.
  • Despre cel care se impartasea in Duminica Floriilor se spunea ca orice dorinta isi punea cand se apropie de preot, se implineste
  • Despre cei care indrazneau sa se spele pe cap se credea ca vor albi ca pomii; uneori era voie sa te speli doar folosind apa descantata.
  • Despre vremea din ziua de Florii se crede ca se va repeta in prima zi de Pasti,
  • Despre urzici se spune ca infloresc nemaifiind bune de mancat
  • Cine nu serbeaza ziua lui Lazar se umple de pistrui;
  • Vitele manaca cateva ramuri de salcie pentru a se inmulti si a fi sanatoase tot anul;
  • In pomii fructiferi sau butucii de vie sunt si ei la randul lor impodobiti pentru a da rod bogat si manos.
  • Acum se aerisesc hainele.
Dezlegare la peste in duminica Floriilor

In Duminica Floriilor cei care tin post au dezlegare la peste, adica pot manca peste si pot bea un pahar de vin. Biserica Ortodoxa a randuit pentru credinciosii crestini anumite posturi. Caci postul, dupa cum zice Sfantul Ioan Gura de Aur potoleste trupul, infraneaza poftele cele nesaturate, curateste si inaripeaza sufletul si il inalta.
Sursa articol:
http://www.crestinortodox.ro/

Un comentariu: