Poezie sugubeata de Ion Pribeagu (1887-1971)

…”Sami, funcţionar de bancã
Şi cu creştere aleasã
A fost invitat la Natan
Şi nevastã-sa, la masã

Tânăr, c-o înfăţişare
Ce te bagã în răcori,
N-a venit cu mâna goală,
Ci cu un buchet de flori. 

Doamna, foarte încântată,
Dup’un an de măritiş,
A servit coniac, salatã
Şi apoi ghefilte fiş.

Sami a mâncat cu poftă,
Şi c-un sentiment firesc,
A-ntrebat-o pe Şoşana:
- Doamnã, pot sã îndrăznesc ? 

 

- Vai de mine, Domnu’ Sami –
Zise ea, înviorată –
Ca la dumneata acasă.
…Şi i-a dat înc-o bucată.

A urmat fripturi, kighel,
Vin de la Ierusalaim ,
Şi-ntr-o caldă atmosferă,
Au ciocnit cu toţi “lehaim !”.

Cum petrecerea se-ntinse,
Natan l-a rugat, apoi:
- Ce să te mai duci acasă,
E departe, dormi la noi !

Tocmai când erau mai veseli,
A venit un amploiat,
Şi pe Natan, de urgenţă,
La direcţie, l-a chemat. 

- Nu-i nimic, mă-ntorc îndată
Maximum o oră-două.
Voi, mai staţi, fiindcă în casă
Nici nu ninge, nici nu plouă.

Şi-a plecat, şi vremea trece,
Când nici n-ai băgat de seamă,
Îmbrăcând întreg oraşul
Într-o magică năframă.

După ce-au vorbit de toate,
Într-o ambianţă dulce,
I s-a năzărit Şoşanei
C-ar fi timpul să se culce.

I-a făcut, în grabă, patul
Pe sapaua de atlas,
A făcut “lampa mai mică”
Şi sub glass-wand s-a retras.

Prin lumina roz, discretă,
Care dincolo apare,
Sami vede-o siluetă
Scumpã şi turburătoare.

A-nceput sã se dezbrace,
A pus rochia de-o parte,
Ce frumoasă-i în desso-uri,
Numai glass-wandu-i desparte. 

Când alături e-o femeie
Şi bărbat-su e plecat,
Fără vrere-ţi trec prin minte,
Numai gânduri de păcat.

Ş-a mai scos şi cămăşuţa,
Rămânând ca o statuie
Capodoperã celebrã,
Cum în lume alta nu e. 

Pãrul, despletit pe umeri,
Sânii ca ai Sulamitei,
Chiar de-ai fi mai sfânt ca Papa,
Nu poţi rezista ispitei.

Sami, năucit de farmec,
Şi c-un sentiment firesc,
A-ntrebat, discret, prin glass-wand:
- Doamnã, pot sã îndrăznesc ?

- Vai de mine, Domnu’ Sami –
A răspuns ea, ştrengăreşte –
Ca la dumneata acasă !
Îndrăzneşte !

Şi, deodată, Domnul Sami,
Din sapa s-a smuls, furiş
Şi şi-a luat înc-o bucată
Din bufet, ghefilte fiş.”…