Titlu*: | A mai trecut o zi |
Autor:*: | Gmx |
Poza: | |
Articol*: | Într-un fel mă bucur că a trecut şi ziua aceasta, urâtă şi insuportabilă ca orice zi de luni. Şi de parcă nu ar fi fost deajuns, am mai avut parte de nişte ingrediente în plus: uimire, lehamite şi dezamăgire. De ce uimire? Pentru că cei care au fost daţi afară în urma restructurării aruncat cu noroi urât mirositor în colegii mai norocoşi care au scăpat de data aceasta. Nu aş vrea să fiu în pielea lor, doamne fereşte, dar chiar dacă ajungi să pleci în modul acesta dintr-o firmă e bine să laşi loc de bună ziua. Cine ştie, poate într-o zi se vor întoarce aici. De ce lehamite? Asta este starea care m-a cuprins după ce am aflat ce au făcut. Pe unii dintre ei chiar nu îi credeam în stare de aşa ceva. Oricare dintre noi puteam fi în situaţia lor dar totuşi există o limită a bunului simţ. De ce dezamăgire? Cu sentimentul asta am mai avut de-a face nu cu mult timp în urmă tot din cauza colegilor şi am reuşit să trec peste asta, începusem să cred că totul a fost o întâmplare, o conjunctură nefavorabilă şi că defapt eu sunt singura vinovată. Dar azi m-am convins că m-am înşelat. Sper ca în viitor să nu mai am parte de aşa ceva. Dar mie îmi place să am încredere în oameni şi să acord a doua şansă. Din păcate au ratat-o şi pe aceasta! Read more: http://www.gmxul.ro/2010/10/18/a-mai-trecut-o-zi/#ixzz12jLE2z7M |
Powered by EmailMeForm
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu