:: paranoia invadeaza romania

Titlu: paranoia invadeaza romania
Autor:: pheideas.blogspot
Articol: <div><img src="http://scrapetv.com/News/News%20Pages/Health/Images/paranoid-eye-is-watching-you.jpg" /></div>
Am observat in ultimii ani un fenomen patologic extrem de interesant. Haideti sa cautam in DEX. PARANÓIA s.f. Nume generic pentru un grup de boli psihice cronice care se manifestă prin lipsă de logică în gândire, prin idei fixe, prin susceptibilitate, prin orgoliu exagerat, prin mania persecuției, prin halucinații etc.

Am impresia ... paranoica :)), ca din ce in ce mai multi dintre semenii nostri se molipsesc de aceasta boala. Nu sunt psihiatru, insa am impresia ca paranoia este strans legata de: depresie, insatisfactie, greutati cotidiene, esecuri in viata personala si incapacitatea unora de a le depasi. De aici pana la a spune: "totul imi este potrivnic sau toti imi sunt dusmani" e doar un pas marunt. E mult mai usor sa-i bagi pe toti in aceeasi oala si pe tine sa te pui deasupra. Iar celui care incearca sa "patrunda sau sa iasa", uneori cu buna intentie, sai dai in cap fara discernamant prealabil.
Repet, nu sunt psihiatru, insa am avut parte de multe fenomene si manifestari de gen, incat la un moment dat imi faceam cruci cu ambele maini si ma uitam des in oglinda ... :))

Paranoia da o oarecare sensibilitate in perceptia realului. Paranoicul vede o amenintare, nu conteaza de ce fel, in orice si reactioneaza violent. Uneori si o expresie gen: "du-te putin mai incolo !", este interpretata ca un atentat la libertatea sa personala. Sau a bunului simt, dar e alt capitol.:) In mai toate cazurile nici nu e nevoie de cuvinte. In mentalul sau se infiripeaza instantaneu o mlultitudine de scenarii, toate cu final dezastruos, de genul: "aha, lasa ca stiu eu ce vrei sa faci cu adevarat ! Precis vrei sa ...". De aici pana la "nenorocitule, vrei sa ma omori !" mai e putin.:)
Alteori o simpla discutie, cu argumente, in care unul din protagonisiti ramane fara replica, poate fi perceputa de acesta ca o agresiune si remarcata astfel: "nu se poate, tu ai dreptate tot timpul ! Vrei sa te dai mare ? Nu vezi ca toti zic ca mine ?". Observam ca paranoicul nu are forta sa-si sustina cauza si cauta sprijin in multime. Are impresia ca toti sunt ca el, "normali", si "agresorul" este cel ciudat ... altfel. Aceasta departajare este absurda, si hilara in acelasi timp, pentru ca notiunea de normalitate este relativa. Si sa te pozitionezi deliberat "deasupra" sau "dedesupt", poate trada o superficialitate sau o patologie.

Da, si pozitionarea "dedesupt" este tot o manifestare a paranoicului, mai rara ce-i drept. Pe un fond de labilitate psihica, acesta se poate izola de grup, si dezvolta o strategie de aparare nu prin contra-atac, ci prin eschivare si fuga. In mintea lui, el ii considera pe ceilalti agresori, insa nu lupta. Am intalnit des remarci de genul: "oricum nu fac fata. E mai tare decat mine ! Mai bine cedez eu.". Nu e acceptare, ci eschivare. Acceptarea infrangerii se face cu "zambetul pe buze". Cel care nu accepta este incruntat mai mereu.

Pranoia este o degererare a unei manifestari de conservare, instinctuale. Una e sa percepi o agresiune si sa reactionezi, firesc, si nu neaparat printr-o alta agresiune, si alta e sa generalizezi orice actiune drept agresiune si sa reactionezi similar.
Paranoia se vindeca prin incredere si prin a accepta ca "nu toti vor sa-ti faca rau". In general, notiunile de rau/bine sunt abstracte si relative. Si tin de perceptia si raportarea fiecarui individ la eveniment, experienta si la un sistem de valori dobandit. "Ce e bine pentru mine, e rau pentru celalalt".

Nu vreau sa acuz, ci doar sa trag un semnal de alarma. Cu totii putem aluneca in acest gen de boala, cu manifestari mai mult sau mai putin evidente.
--
Visitor Ip: 188.25.129.174