Ianuarie, e un domn jovial,
Atent, zambitor, manierat,
Adesea putin cam inghetat.
Februarie, un domn indragostit,
Vesnic iubit si fericit,
Cu Dragobete si flori si inimioare.
Se zareste destul de rapid,
Martie, putin cam rigid,
Cu snururi si ghiocei, branduse si zmei.
Aprilie e o magnolie frumoasa,
Deschisa, senina si foarte curioasa,
Adesea cu Sarbatoare Divina.
Imediat, apare Mai,
Un gentleman, un crai,
Cu bujori, liliac si Rai.
Iunie, este vara si soare,
Lumina, ganduri si iubire,
Speranta de la naftalina.
Iulie, torid si fierbinte,
Cu maci si vise risipite,
De prin cufere iesite.
August, un domn suav,
Rege sau imparat, print ori cersetor,
E-un permanent visator.
Septembrie e un maestru,
Nunti, botezuri, cununii,
Un buchet de bucurii.
Octombrie, cu toamna pregateste
Un set de ploi romantice,
Ce ne curata trupeste.
Noiembrie, un foileton,
Cu joben si cu baston,
Vijelios soseste, cu bon ton.
Insotit de clopotei, brazi si saniute,
Decembrie degrab apare,
Anul Nou de ni-l aduce.
Luni frumoase, anul are,
Pentru fiecare…
Zile calde si senine,
Zile reci, de neguri pline…
Toate-s bune si placute,
Ca sunt de noi toti stiute.
Imi place ;)
RăspundețiȘtergereio-s magnolia :D
Sunt SEPTEMBRIE,
RăspundețiȘtergerefrunze roşietice în vânt...
La multi ani, doamnelor! Frumoase si vesele mereu sa fiti!
RăspundețiȘtergereClaudia(doareu)
Octombrie
RăspundețiȘtergereOctombrie ploios …care spala trupurile( iau ban de nu ma vad daca plec asa…ah cum sa scriu …)
Trecura sarbatorile de iarna iar gerul napraznic se domolise dupa Boboteaza
Un vint primavaratec topise zapada,mai mai sa trezeasca ghioceii din somnul lor de-un an.
Seara cadea lina si greoaie de sa ti se-nfunde urechile, si-l facu pe Ion sa caste lung si prelung.
Maria aprindea focul si pregatea cina putina si patul de culcare ,asa cum o facea de-o viata,de munca si maturitate devreme.
Dar nu se plingea, Il vruse (s-au luat din ochi)pe barbatul ei,omul ei .
Femeie simpla si prost imbracata ,in seara asta de caldura anapoda,se lasase-n camasa si broboada si-o legase la brau,caci spatele o cam durea de greutatea sacilor ce-I cara zilnic.(sunt saci imaginari,sunt greutatile vietii)
De sub naframa ,pe umarul gol de camasa prea larga la git, o suvita de par negru carliontzat scapa bezmetic si de la o vreme se opri al tot indesa la loc si-l lasa s-o necajeasca si el.
Ion ,harnic de felul lui peste zi dar sa-l lasi cu-ale lui cind nu-I soare(dis-de-dimineata si dos-de-seara), termina de citit ziarul din stele si de scris punct in jurnalul lui zilnic scris cu sfintenie.Asa creda Maria.
De fapt,se uita iar pe harta desenata in anii de scoala ,si junghiul de spaima si deznadejde care-l lovea de-o vreme-ncoace il lovi iar,cumplit .
Purta la piept o harta ,corecta si previzibila in mod nornal a drumului catre orasul promis(o cariera si viata mai buna), dupa ce fusese premiat in fata clasei(acu cati ani?) de intreaga comisie a scolii:
Baiete felicitari,viitorul tau e deschis si mare,da-I bataie-nainte.
Si o pornise cu pasi mari la-nceput,apoi maruntii pasul sa-l ajunga si Maria din urma(compromisul cariera sau familie) si-ntr-un final rasucea harta si nu mai era sigur pe unde se afla .Dar Mariei nu i-a spus-o vreodata .
Maria inca trebaluia pe la soba cind Ion terminand the paper’s work se aseza la masa si se uita lung la ea…la minile ei iuti, la statura ei de femeie sanatoasa si harnica,la suvita de par si la umarul gol si junghiul de spaima si valul din ochi cazura sub picioarele mesii.
-Marie da da-ti broboda aia jos de pe spate ca doar n-o fi gerul bobotezii .
Maria tacea dar in suflet simtise ca deloc nu-i a buna si ca-nalte seri.De la spate la solduri nu-I orb sa nu vada,or ce-i?.Si se tot facea ca mamaliga are cocoloase.Ion cit putu el de incet se ridica, semn sa-I ajute sa rastorne tuciul,si-o cuprinse de mijloc incet.
Puse obrazul pe umarul rece ,Ii cuprinse chipul cu palmele mari si muncite, si o saruta marunt peste tot, strivind-o de peretele icoanei cu un oftat adinc.
-Barbate mult mi-esti drag da esti greu,si ma doare spatele de la desagi.
-Da ce cari tu Marie acolo de-I asa de greu?
-O iubire mare si grea, de bronz, toata ziua am tinut-o azi la soare, sa nu se raceasca, prostu si chiorul meu drag…si se zbatu sa fuga.
Pe Ion , Ii podidira lacrimile,…surd nu era.Dar nu-I mai dadu drumul…
Si-n octombie aparui eu
De ce sa fie zodia definita de ziua nasterii,eu sunt pentru cea a minunii dumnezeiesti in care ti s-a dat sufletul .Sunt Ianuarie
:)) Minunat.... sunt convinsa ca esti un domn! De vrei... imi poti lasa comentarii la adresa de mail: claudia_groza@yahoo.com
RăspundețiȘtergere