România a renunţat la toate reperele pe care altădată îşi sprijinea certitudinile. Începutul acestui secol ce se întrevede extrem de uşuratec cel putin la noi la români, aşează cununi de trandafiri pe ruinele templelor mutilate de prostie şi vulgaritate, şi această imagine trebuie să poarte numele de progres şi speranţă. Pieptănăturile pudrate ale personajelor care populează viaţa publică alcătuiesc eticheta seriozităţii şi filosofiei vizionare a conducătorilor.
Dar eu nu mai cred în aceste imagini, deşi le văd zilnic. Minciuna coaptă în contactul fierbinte cu viciul, voluptatea suficienţei aşezată confortabil în guşile umflate strânse între gulere albe şi apretate, în burţile revărsate neruşinat peste tristeţea acestei ţări – aceasta este imaginea de zi cu zi a României. Totul în ţara asta cade, genunchii se încovoaie sub greutatea realităţilor zilnice, frunţile se înclină sub greutatea deznădejdii. Agonia aceasta pare un imn al învinşilor.
Peste toate acestea, însă, obscenitatea morală a unui preşedinte strigată cu voluptate de stăpân cam în felul în care se strigă maneaua peste ghetoul împodobit cu miros greţos de cârnaţi prăjiţi. El, preşedintele, îşi trimite profesorii la muncă prin Europa; el, expertul în gesturi minime (în loc de argumente), consimţind alături de gaşca de puşlamale din care se trage, că educaţia pute iar profesorii nu pot respira în preajma lui, căci în nobila filosofie a gulerelor albe, a forma caractere sănătoase şi a transmite cunoştinţe unor copii, ar însemna a vărsa dejecţii la porţile Cotroceniului. El, cu râsul gâlgâit şi grobian , îşi trimite medicii, cercetătorii, inginerii să spele vase prin tavernele Occidentului sau să schimbe pamperşii hodorogilor zaharisiţi din lumea asta mare. Aţi mai auzit vreun preşedinte de ţară dând astfel de soluţii pentru cetăţenii lui? Carevasazică, de ce să se ferească el, mârlanul cu lustru pe staif din calea profesorilor, medicilor, inginerilor, cercetătorilor şi nu să se autoexileze toţi aceştia prin lumea largă? Uită acest preşedinte că este pus acolo, în fruntea ţării ca să vegheze ca oricărui cetăţean i se acordă maximum de drepturi şi de respect cuvenite prin Constituţie.
Niste parveniţi cărora totul le reuşeşte, care au obişnuinţa îndrăznelii şi deprinderea victoriei, dar nu şi a argumentelor, pot să îngrămădească atâta obrăznicie şi suficienţă de sine, alături de primitivismul managerial şi brutalitatea de a declara inepţii ce împovărează orice minte lucidă. Spiritul mistuit al românului se revoltă când gaşca de hoţi şi trădători de ţară îţi râd în faţa în loc să argumenteze lipsa strategiilor economice, discriminările în politica salarială, neimpozitarea maneliştilor şi alte o mie de dovezi de dezmăţ politico-managerial. Semn că obrazul lor subţire nu se implică în amănunte şi virtuozităţi ce ţin de patria care-i suportă la sânul ei. Pe ei îi interesează hoţia, opulenţa, luxul şi dispreţul faţă de poporul român, cruzimea frenetică cu care ne cadentează viaţa. Oriunde ai călca pe pământ românesc, oriunde întorci capul, vezi operele “băieţilor deştepţi” (expresia aparţine lui Mircea Eliade). Pretutindeni te înnămoleşti în dezmăţul josnic şi netrebnic al secăturilor care ne conduc cu capricii roşii sau portocalii şi cu ifose reformiste.
Când ţara asta va deveni, prin opera voastră de tâlhărire, un schelet descărnat în care nu se va mai mişca nimic viu, un absolut sinistru unde sufletele nu-şi vor putea afla alt adăpost decât în gestul înţelept al Divinităţii, atunci Dumnezeu ne va răzbuna toate spaimele, toate durerile, toată indignarea. Învierea acestei naţii, vă va pune pe fugă, domnilor politicieni, căci Dumnezeu nu poate fi tolerant cu jagardelele. Eşafodul o să cadă sec peste grumazurile voastre nesimţite, iar istoria o să vă înghesuie la capitolul “căzături abandonate uitării”. Mă tem că nu veţi putea scăpa decât în iad, poate chiar în cel pe care l-aţi construit voi aici.
În această toamnă ţara agonizează şi noi respirăm aerul vâscos de mizerie şi lehamite al acestei toamne.
Prof. Ion Cociorva
16 august 2010
Trist si adevarat .
RăspundețiȘtergere