oare imi este permis, macar o zi?

acum sa zic ca sufar. oare? simt cum patrund pe cioburi ale inimii tale in camera sufletului.
candelabrele pica!!! ferestrele se ucid!!! cat sange din perdele!
un ras...un ras ingrozitor striga din spatele meu! demoni imbracati in frunze uscate canta la viori rupte, corzile le zdrobesc intre colti. si ataca! si sufla! si spumega cu durere asupra unui suflet. la picioarele lor zace un trup indragostit....
a gresit ca a vrut sa fie stins, sa fie pierdut, sa se joace in visele lui.
s-a saturat de lupta, s-a saturat sa priveasca cum praful i se strange zgarcit numai sub unghiile innegrite de atata asteptare. e SATUL!
acum adora durerea caci flacarile sunt tot ce i-au mai ramas...
tu arzi in uitare si gandul iti danseaza pe pajistea amintirii? PROSTULE!
nu mai SPERA! nu mai crede!......gandirea te readuce in bratele lui!

- nu te mai pierde in vis! ESTI RASTIGNIT IN PRAPASTIA CUVINTELOR! - si tot ce vrei e doar un suflet sa te simta in vis, sa te imbratiseze...
NU! vorbim de suferinta. Cant pentru cei care sufera! RAD PENTRU EI!. ... Cine ar rade vreodata pentru ei??? toti in compatimesc...
ar trebui sa facem ceea ce ei nu pot, caci asa s-ar simti completi daca nu ar URI.

o fac? sunt suflete si corpuri ce sufera. sunt slabe. nu pot uri. e un oracol din nori.....e un dans printre cioburi. si revenim in camera uda. nu de lacrimi; de raze de soare!

poate e un vis nebun din mintea mea pe care incerc sa il impusc. si totusi,.....sunt atatea dorinte si motive care ma fac sa ma gandesc la camera asta.....

Haide…acum asculta-ma cu atentie! Totul se intampla zilnic in jurul tau. Este numai un mers prin durere….

Rutina … graba….toate te impiedica sa vezi ce se intampla cu adevarat sub bucatile de asfalt sarite. De mult a incetat totul sa fie numai un drum de necuprins…iar tu nu mai esti pisica aceea tematoare si neimpresonabila.

Risti! Risti sa ramai numai un inger sedat cu morfina unei vieti ideale. Se cutremura langa tine pala idee a vietii de dinainte, a vietii pe care ti-o doresti. Iar acum, biletul catre corabia nebunilor iti arde in mana, te condamna la o calatorie lipsita de intoarcere pe mari nebanuite.

Calea cea mai usoara? Sa te lasi mangaiat de savoarea unui glont pe tampla dreapta. … pentru cei lasi, prietenii lor tacuti ii asteapta pe teava rece ,linistit si singuri.

Pentru cei care vor sa schimbe abisul si urletele astea in doi, se aprind pe strazi ascunze in neoane pasari albastre ce zboara cu aripi de cauciuc molatec.

Care e decizia ta?

imi este permis o zi. sa sufar