INVIDIA TINUTA IN FRIU

Nu am sa scriu o definitie a invidiei, deoarece o gasiti in dictionar. Am sa scriu despre invidia mea.
Nu am crezut despre mine ca sunt invidioasa, dimpotriva...si totusi am descoperit acest sentiment si in fiinta mea.
Vreau insa sa comentez acest sentiment, uman, din punct de vedere al normalitatii lui.
Invidia poate fi malefica daca o asociem cu rautatea, cu ura, cu dorinta sau incercarea bolnaviciosa de a poseda bunul altuia, sub o forma sau alta. O putem asocia cu anumite infractiuni sau si mai grav cu boli psihice.
La mine invidia se manifesta ca o dragoste viitoare, ca o dorinta inca neimplinita, ca un vis care astept sa se implineasca, dar totusi e o "invidie" bine tinuta in friu, cu rabdare si cu speranta ca intr-o buna zi toate mi se vor implini.
Ca sa ma intelegeti mai bine, va spun ca vecina mea, care este de-o virsta cu mine, are 7 nepoti, unul dupa altul. Toti frumosi, sanatosi si isteti. Chiar daca se aduna la ea ca la gradinita, si tropotesc ca niste caluti, pun muzica si nu ma simt deranjata.
Ce credeti ca in adincul meu, nu o invidiez? Cu toate astea nu i-am furat niciunul, i-am mingiiat si le-am zis "frumosilor"...
`Vorbind despre toate acestea cu fiica mea, ea mi-a zis sa am rabdare ca voi avea si eu nepoti, mai incolo...
Si timpul trece...
Maria mai face o facultate si mai vrea un masterat, si timpul meu trece...Si ma uit la nepotii altora de pe scara mea, multi si frumosi si eu n-am...
In schimb am bluze, pulovere, tot felul de lucruri mari si marunte, lucrate de miinile mele si a fetei mele...Tricotez , crosetez, pictez ginduri, visuri, sperante, dar nu scap de sflederusul din suflet...
Daca vreti sa vedeti cu ce imi tin in friu "invidia"va invit sa faceti o vizita pe siteul fiicei mele:
http://www.mariahera.ro/