Este, într-adevăr, un mare câştig să duci la bun sfârşit "Fata cu portocale" a lui Jostein Gaarder. Pentru că ea propune pentru fiecare cititor un joc de tipul "Află cum ai venit pe această lume".
Georg Roed, un adolescent pasionat de astronomie, primeşte de la tatăl său, mort în urmă cu 11 ani, o scrisoare - pe care bineînţeles, i-a scris-o înainte să moară. Acesta îi povesteşte în detaliu o poveste de dragoste, îi dezvăluie visele pe care le avea alături de o fată cu portocale.O poveste de dragoste ce a luat naştere în cel mai nebunesc mod, într-un tramvai! După multe pagini de dezvăluiri din această poveste de dragoste platonică, copilul descoperă la tatăl lui pasiuni pe care le avea şi el, unele gânduri care îi trecuseră şi lui prin minte. În cele din urmă, povestea ajunge într-un punct culminant, în care tatăl lui şi Fata cu portocale se întâlnesc şi încep o frumoasă idilă. Pas cu pas, Georg descoperă cine este Fata cu portocale, şi află, totodată povestea venirii lui pe lume.
Pentru că scrisoarea este scrisă în ultimele zile de viaţă ale unui bărbat, ale unui tată, ni se dezvăluie şi gândurile unui muribund, temerile din faţa morţii, întrebările existenţiale pe care le are un Om înainte de Marea Trecere. Iar întrebarea pe care şi-o pune tatăl lui Georg este aceasta: "Tu ce ai fi ales dacă ai fi avut posibilitatea Ai fi ales să trăieşti scurt timp pe Pământ, pentru ca numai după câţiva ani să fii smuls de acolo, fără ca vreodată să te poţi întoarce? Sau ai fi refuzat?". Argumentele ce susţin această întrebare sunt legate de ideea că noi părăsim eternitatea pentru a ne naşte pe pământ, viaţa aici este scurtă, iar apoi ne ducem cine ştie unde, posibil fiind să nu ne mai întoarcem în eternitate. Astfel, se merită oare să părăsim eternitatea doar de dragul unor ani pe Pământ? Aceasta este întrebarea pe care o are tatăl pentru Georg.
Dificilă alegere pentru un adolescent, iar răspunsul lui este unul cât se poate de simplu, dar profund: "În cele din urmă am făcut dificila alegere. Sunt foarte sigur că aş fi ales să trăiesc o viaţă pe pământ, chiar dacă numai pentru "scurtă vreme".
Fila ultimă a cărţii face cititorul să se simtă fericitul beneficiar al unui secret al vieţii. "Mai am un aşa-numit PS pentru tine, cel care citeşti această carte. este doar un mic sfat confidenţial: Întreabă-i pe părinţii tăi cum s-au întâlnit. Poate îţi vor povesti o istoie palpitantă. Întreabă-i pe fiecare, de fapt, pentru că nu este sigur că îţi vor povesti acelaşi lucru. Nu trebuie să fii uimit dacă deodată se vor arăta timizi, cred că este normal. Aceste întâmplări la care mă refer nu sunt niciodată exact la fel, dar am început să înţeleg că toate au reguli mai mult sau mai puţin delicate, despre care este dificil să vorbeşti. Poate că ar trebui să ai grijă să nu te apropii prea mult de aceste reguli. Nu este întotdeauna uşor să le exprimi în cuvinte, pentru că există ceva care se numeşte "tact". Cu cât o asemenea istorie este mai detaliată, cu atât este mai palpitant să o asculţi, cred eu, căci daca ceva s-ar fi întâmplat ceva diferit de ceea ce s-a întâmplat de fapt, tu nu te-ai fi născut! Pariez că sunt o mulţime de amănunte care ar fi putut schimba totul astfel încât nu ai fi avut nici cea mai mică şansă să vii pe lume. Sau, ca să împrumutăm o vorbă înţeleaptă de la tata: Viaţa este o loterie gigantică unde numailozurile câştigătoare sunt vizibile. Tu, care citeşti această carte, eşti un asemenea loz câştigător! Lucky you!".
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu