Nu am mai scris de mult aici. Nu stiu de ce. Nu ma intrebati.
Vreau sa va urez tuturor un an mai bun, plin de bucurie si fericire, un an plin de postari frumoase, interesante si plinte de talc.
O sa reiau aici ce am postat azi si la mine pe blog.
Intorcandu-ma azi acasa, am mai cascat gura. Am mai platit o rata, am mai intrat in diverse magazine in cautarea unui cadou. Si am constatat cu stupoare ca lumea nu prea mai stie sa raspunda la "Multumesc!" Sa nu mai spun ca multi nu stiu sa multumeasca. Sau cel putin nu vor sa o faca. Oare costa bani? Oare de asta nu-mi ajung mie banii uneori? Ca multumesc prea mult??
Si cate minumi poate face acest simplu si de bun simt "Multumesc!"
Cu un simplu "Multumesc!" si o privire calda mi-am facut multe cunostinte: la banci, la piata, la magazinul din colt, prieteni, amici, colegi in hanul de cladire in care imi desfasor munca.
Ce m-a determinat sa scriu acest articol? Pai sa va spun: la banca, asa cum am zis, am o relatie foarte buna cu doamnele de acolo. Sunt clienta fidea. Ne-am urat La Multi Ani, An Nou mai bun, ca nu ne vazusem anul asta. Eu una mai am nevoie de ele pana termin ratele. Ies si in drumul meu spre casa intru in diverse magazine. Lumea destul de amabila, politicoasa, nu chiar toata, dar macar stiu sa mimeze bine. Insa am intrat intr-un magazin de portelanuri. Caut un cadou mai deosebit. Si il rog pe domnul de acolo sa imi arate cateva modele de pahare mai deosebite. Amabil imi arata ce vreau eu, ce imi recomanda si el. Ii explic ca trebuie sa aduc si una bucata consort cu mine, caci nu pot cumpara asa de una singura, DAR ii multumesc pentru amabilitate. Si pauza!.Am crezut ca fiind nemancata nu m-o fi auzit. Mai casc ochii in raft si spun o idee mai tare "Multumesc!" Si iar nimic. Zau de nu am iesit indignata din magazin. Cum poti fi amabil cu clientul, dar sa nu raspunzi atunci cand iti multumeste pentru amabilitate? Nu vreau sa despic firul in patru, am renuntat de mult sa mai fac asta, am zau va zic ca am ramas cu un gust amar.
Eu stiu ca grijile si necazurile apasa cu o deosebita greutate pe umerii nostri si uneori nu auzim si nu vedem multe, dar totusi...in fine. Asta tine si de bunul simt. Cum de altfel tine si "Buna ziua" Eu si cand vin acasa si nu e nimeni spun "Buna ziua!". Vorbesc cu florile, intreb lucrurile din casa cum le-a fost ziua. Stiu ca sufar de dili-bau, asta sunt eu si cu asta defilez. Si cui nu-i place sa nu se uite la mine si sa nu ma admire. Nah!!!
La multi ani Veronica!
RăspundețiȘtergereSubscriu,lumea a cam uitat de bunele maniere,eu stii ce fac?repet,cand vad ca nu mi se raspunde,asa de'afurisita ce sunt...la urma mi se cer scuze..:))
Salutare!
RăspundețiȘtergereEu sunt tot pe dos, si va arat si unghiul meu (cum privesc eu lucrurile).
:)
Veronica, sunt doua aspecte esentiale:
a. omul multumeste pentru ca simte nevoia sa multumeasca pentru un serviciu, pentru o informatie (nu are cum sa-l rasplateasca pe cel care i-a facut serviciul, insa are la indemana cel mai ieftin, banal mijloc de-a-l asigura de recunostinta];
b. omul multumeste doar din complezenta, facand dovada "educatiei" - acest din urma multumesc duce firesc la asteptarea raspunsului din partea celuilalt!
Ar trebui sa dispara din punctul meu de vedere, cel din urma, ca si un "buna ziua" doar pentru ca trebuie sa-l spun (e punctul meu de vedere).
Domnisoara cu pricina, in opinia mea, a procedat cat se poate de firesc:
in virtutea cerintelor postului, te-a intrebat daca ai nevoie de ajutor, tu i l-ai respins intr-un mod politicos (conventional) cu un multumesc (ceea ce era si firesc).
Ce era sa-ti raspunda?
Cu placere?
La ce?
La faptul ca tu nu ai beneficiat de niciun serviciu din partea ei?
Eu asa vad lucrurile, sa-mi fie cu iertare.
Cred, ca noi, oamenii moderni (omul nou) punem prea mult accent nu pe ceea ce simte omul, sau ce trebuie, ce e firesc, ci pe etichete, pe conventie.
dar daca ar fi inapoiat ce mi-a fost aratat intr-o maniera grosolana sau in cel mai fericit caz cu o totala indiferenta pt amabilitatea lui, oare ar fi fost mai bine? zic si eu asa. in fine. eu am multumit din bun simt si am ramas cu un gust amar, pt ca nu ma asteptam sa nu imi raspunda, avand in vedere cat de amabil a fost
RăspundețiȘtergere