Senator PSD: Ministerul Administratiei si Internelor, plin de violenti, analfabeti, corupti si autisti
Având în vedere impactul negativ asupra siguranţei cetăţenilor şi a imaginii instituţiilor de ordine publică a evenimentului sângeros produs în capitală de un angajat al Ministerului Administraţiei şi Internelor, solicit ministrului de Interne, Gabriel Berca, să dispună consultarea psihiatrică şi demiterea următorilor înalţi funcţionari din MAI: 1. secretarul de stat Ioan Dascălu, primul adjunct al ministrului de Interne şi şeful Departamentului de Ordine Publică; 2. comisarul şef Teofil Parască, şeful interimar al Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Giurgiu; 3. comisarul şef Cristian Gheorghe Laţcău, directorul general al Direcţiei Generale pentru Informaţii şi Protecţie Internă (DGIPI). În sprijinul solicitării mele invoc următoarele argumente:
1. Secretarul de stat Ioan Dascălu suferă, potrivit unor foşti şefi şi subalterni, de autism într-o formă moderată. De exemplu, uita într-un interval de timp foarte scurt ordinele pe care le-a dat sau le-a primit. Sau, într-o vară, a plecat în concediu de odihnă fără să anunţe şi să predea comanda inspectoratului, sunându-şi şi anunţându-şi locţiitorul de-abia a doua zi în acest sens. Simptomele s-au agravat după stagiul efectuat în Kosovo în cadrul corpului poliţienesc român.De profesie inginer hidrotehnic, Ioan Dascălu îşi datorează cariera primarului municipiului Arad, Gheorghe Falcă (finul preşedintelui Traian Băsescu), cu care a fost coleg la Institutul Politehnic din Timişoara, şi socrului acestuia Gheorghe Seculici (preşedintele Organizaţiei Judeţene Arad a PDL, fost preşedinte al Consiliului Judeţean Arad, vicepremier şi ministru al Economiei în Guvernul Tăriceanu I), căruia soţia sa i-a fost secretară fidelă o anumită perioadă. După preluarea puterii de către Alianţa DA PNL –PDL, Ioan Dascălu a fost promovat şef al Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Arad (2005 – 2006) şi şef al Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Timiş (2006 -2007). În perioada 2008 -2010 a fost ataşat pe probleme de poliţie la Ambasada României de la Londra. După ce senatorul PDL de Arad, Constantin Traian Igaş, a devenit ministru al Administraţiei şi Internelor (în septembrie 2010), Ioan Dascălu a fost avansat la gradul de chestor de poliţie şi a fost promovat prim-adjunct al ministrului de Interne, cu rang de secretar de stat, funcţie în care s-a remarcat doar prin cunoaşterea limbii engleze.
2. Comisarul şef Teofil Parască este suspectat de foşti şefi şi subalterni de schizofrenie, datorită manifestărilor teribiliste şi violente pe care le-a avut în toată cariera sa(pentru care este etichetat drept „un apucat”), care s-au înmulţit şi agravat după ce a fost în misiune în Kosovo, unde a fost coleg de stagiu şi de cameră cu Ioan Dascălu. A activat în cadrul Serviciului de Pază şi Ordine Publică din cadrul Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Arad până în data de 1 aprilie 2011, când a fost promovat de ministrul Constantin Traian Igaş locţiitor al şefului Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Satu Mare. A fost transferat de la Arad la Satu Mare după ce, în perioada decembrie 2010 – martie 2011, am făcut mai multe declaraţii şi interpelări în Senat cu privire la trecutul şcolar şi bişniţar al ministrului Igaş. Principala sa misiune la Satu Mare a fost urmărirea mea şi a apropiaţilor mei, în scopul destructurării PSD, sens în care a solicitat informaţii de la poliţişti şi cetăţeni, inclusiv de la foşti şefi judeţeni ai Poliţiei şi ai SRI. La 1 decembrie 2011, cu ocazia Zilei Naţionale, comisarul Teofil Parască a fost avansat la excepţional comisar şef, fără să se ştie pentru ce merite eroice, iar după câteva zile a fost promovat şef interimar al Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Giurgiu.În lunile în care a activat la Satu Mare, mai mulţi poliţişti şi cetăţeni au remarcat conduita violentă a poliţistului Parasca. Astfel, mai ales după ce consuma băuturi alcoolice, avea obiceiul să se îmbrace în costumaţia poliţiştilor mascaţi şi să iasă de unul singur, îndeosebi noaptea, înarmat cu trei pistoale (unul subsuoară, unul la brâu şi unul la genunchi), în municipiul Satu Mare sau în alte zone din judeţ, unde oprea autoturisme sau grupuri de cetăţeni, cărora li se adresa provocator, cu cel puţin o mână pe armă. În sediul Inspectoratului Judeţean de Poliţie avea obiceiul să strige, să-şi certe şi să-şi ameninţe subalternii, dar şi să-l sfideze pe şeful inspectoratului. Cea mai violentă manifestare a avut-o la o reuniune (terminată cu petrecere) cu ofiţeri şi subofiţeri de poliţie la cabana piscicolă din satul Bercu Nou comuna Micula unde, aflându-se în stare de ebrietate, fără nici un motiv, a folosit un pistol cu şocuri electrice împotriva şefului de post din localitate, pe care l-a doborât la podea, fiind necesară intervenţia unor subofiţeri pentru a-l imobiliza şi dezarma. Poliţistul Parască a fost remarcat şi pentru manifestările sale de imoralitate, având obiceiul, când avea musafiri din Corpul de control al ministrului de Interne şi ajungea cu aceştia în stare de ebrietate, să sune prostituate din Arad, cărora le solicita să vină rapid, în maximum trei ore, la Satu Mare şi să-şi facă preludiul manual pe drum (existând două înregistrări în acest sens).
Referitor la chestorul Ioan Dascălu şi la comisarul şef Teofil Parască, solicit cercetarea acestora sub aspectul infracţiunii de favorizarea infractorului, întrucât nu au luat măsurile procedurale necesare pentru prinderea în flagrant delict de luare de mită a primarului municipiului Arad, Gheorghe Falcă, în cazul supermarketului Total Alfa. Concret, în anul 2006, poliţiştii Teofil Parască, lucrător la Serviciul de Pază şi Ordine Publică, Pavel Hălmăgean, lucrător la SIPI Arad, şi Nicolae Bătrân, şeful Serviciului de Investigare a Criminalităţii Economico – Financiare, au deţinut informaţii că primarul Gheorghe Falcă urma să primească suma de 50 000 euro pentru atribuirea unui teren pentru construirea supermarketului Total Alfa din Arad. În loc să sesizeze Parchetul competent pentru organizarea procedurii flagrante de luare de mită, poliţiştii l-au avertizat pe şeful IPJ Arad, Ioan Dascălu, care l-a avertizat pe primarul Falcă. Astfel se explică că, după ce grupul de la Arad l-a promovat ministru al Administraţie şi Internelor pe Constantin Traian Igaş, Ioan Dascălu a fost promovat prim-adjunct al acestuia, cu rang de secretar de stat, Teofil Parască a fost promovat locţiitor al şefului IPJ Satu Mare şi apoi şef interimar al IPJ Giurgiu, Nicolae Bătrân a fost promovat şef la IPJ Arad, iar Pavel Hălmăgean a fost promovat şef al Serviciului de filaj din DGIPI.
3. Directorul general al Direcţiei Generale pentru Informaţii şi Protecţie Internă (DGIPI), Cristian Gheorghe Laţcău, are, potrivit foştilor săi şefi din Armată şi din Poliţie, capacităţi cognitive derizorii, având probleme inclusiv cu scrierea şi cu citirea. În plus, subalternii săi afirmă că are probleme motorii din cauza masei corporale (în jur de 160 de kilograme), precum şi că îi tremură mâna la trageri din cauza consumului de alcool.
Şeful serviciului secret al MAI a absolvit cu dificultate un liceu industrial din Zalău şi s-a angajat sergent la o unitate aparţinând Ministerului Apărării Naţionale. Fostul său comandant direct afirmă că a fost cel mai prost (a se reţine prost, nu slab) sergent pe care l-a avut în peste 20 de ani de activitate. Nefăcând faţă la Armată, s-a angajat şofer şi a dobândit grad de subofiţer la Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Sălaj, unde tatăl său a activat ca subofiţer la Serviciul Rutier (fiind antemergător la coloanele oficiale, inclusiv la vizitele lui Ceauşescu în Sălaj). Ulterior a fost avansat ofiţer, deşi nu avea studii superioare, neabsolvind Facultatea de Drept a Universităţii de Vest Vasile Goldiş, cum se lăuda faţă de colegi şi subalterni. Pentru merite neştiute, a fost promovat şef al Serviciului de Combatere a Crimei Organizate din IPJ Sălaj, unde a avut 7- 8 subalterni şi nu s-a remarcat prin rezultate notabile. S-a remarcat totuşi, în această funcţie, prin activitate intensă şi prosperă de cămătărie, precum şi prin protecţia asigurată principalilor interlopi din Zalău care se ocupau cu schimbul ilegal de valută sau cu traficul de ţigări, persoane sau maşini.
În primăvara anului 2010, Laţcău a înaintat raport ministrului de Interne de atunci, Vasile Blaga, prin care a solicitat să fie numit şef al Serviciului de Informaţii şi Protecţie Internă (SIPI) Sălaj, dar cererea i-a fost respinsă în urma verificării sale de către DGIPI, constatându-se implicarea poliţistului în activităţi de cămătărie şi în protejarea unor interlopi. Mai mult, ministrul Blaga a transmis atunci că „în unitatea DGIPI nu au ce căuta escrocii şi interlopii”. Deşi nu a fost bun de şef judeţean la SIPI, totuşi, în data de 22 decembrie 2010, comisarul Laţcău a fost uns şef naţional interimar al DGIPI de către noul ministru de Interne, Constantin Traian Igaş. În primăvara anului 2011, comisarul Laţcău a fost promovat comisar şef, iar în noiembrie 2011 a fost definitivat în funcţia de director general al DGIPI. În această funcţie s-a remarcat prin realizarea de acţiuni de poliţie politică împotriva unor reprezentanţi ai opoziţiei şi prin protejarea informativă a unor reprezentaţi ai actualei puteri. Unicul criteriu cunoscut pentru care a fost promovat şef al serviciului secret al MAI este amiciţia sa cu ex-ministrul Constantin Traian Igaş, taţii lor fiind originari din aceeaşi localitate (Badon, judeţul Sălaj) şi slujind ca subofiţeri în miliţia ceauşistă (unul ca şef de post, celălalt ca ajutor de şef de post).
Reiterez, domnule ministru Gabriel Berca, solicitarea mea de a-l supune pe şeful serviciului secret al MAI la o probă de dictare şi la o probă de alergare pentru a sesiza capacităţile sale cognitive şi fizice. De asemenea, vă solicit să-l întrebaţi de ce nu şi-a afişat CV-ul şi obrazul pe site-ul DGIPI, la secţiunea „Conducere”, deşi a trecut un an şi un trimestru de la instalarea sa în funcţia de director general, pe acest site fiind inscripţionată de atunci menţiunea „Pagină în construcţie”. Totodată, solicit cercetarea numitului Cristian Gheorghe Laţcău atât de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, sub aspectul infracţiunii de favorizarea infractorului, pentru protejarea mai multor interlopi din municipiul Zalău care se ocupau cu cămătăria, schimbul ilegal de valută şi traficul de ţigări, persoane sau autoturisme, cât şi de către Agenţia Naţională de Integritate, pentru că nu şi-a consemnat în declaraţia de avere o pensiune (Monaco) şi o pizzerie (Pizza Caffe) pe care le deţine în Zalău.
http://dariaion.blogspot.com/
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu