Romania pe locul 2

Romania pe locul 2, in previziunile Eurostat de imbatranire a populatiei

autor: FrontPress 29.03.2012

Până în anul 2060, România va ajunge pe locul 2 în topul ţărilor cu populaţia cea mai îmbătrânită, conform celor mai recente statistici de la Eurostat, agenţia de statistică a Uniunii Europene. Procentul populaţiei cu vârste de 65 de ani şi peste, va fi de 64,77%, în anul 2060, conform predicţiilor agenţiei. Pe primul loc se află Letonia, cu 68%, iar pe locul trei Polonia, urmată de Slovacia şi Bulgaria.

Românii, emigranţi de meserie

Fiecare ţară a trebuit să sacrifice ceva odată cu adoptarea diverselor măsuri de austeritate. Rata şomajului este una dintre ele. Conform Institutului Naţional de Statistică (INS) aceasta a fost în creştere în ultimul semestru din 2011, ajungând la 7,7%, faţă de trimestrul anterior, dar şi faţă de aceeaşi perioadă a anului 2010, iar rata de ocupare a forţei de muncă a fost de 57,9%.

INS mai precizează că rata de ocupare a tinerilor cu vârste cuprinse între 15 şi 24 de ani a fost de 23,1 la sută.

În acest context, mulţi români se văd forţaţi să plece în străinătate pentru că şi-au pierdut locurile de muncă sau li s-au diminuat semnificativ veniturile. Şansele reale de supravieţuire a crizei sunt doar în străinatate, România fiind considerată „săracă, mizeră, coruptă, prost condusă şi lipsită de oportunităţi”, se arată în studiul „Impactul crizei economice asupra migraţiei forţei de muncă româneşti”.

În 2010 numărul emigranţilor români era de 2,769 milioane, reprezentând 13,1% din totalul populaţiei. Potrivit datelor Băncii Mondiale, cei mai mulţi români au emigat către Italia, Spania, Ungaria, Israel, SUA, Germania, Canada, Austria, Franţa şi Marea Britanie.

Avantajele economice ale emigraţiei sunt incontestabile. Românii care lucrează în străinătate au trimis, în perioada 2005-2010, 38,819 miliarde de dolari în ţară. Suma trimisă în ţară în 2009 a reprezentat 4,4% din PIB. Banii trimişi au fost în multe cazuri unica sursă de venit pentru alte câteva milioane de români cărora le-au ameliorat standardul de viaţă, au creat locuri de muncă şi au stimulat consumul. Dacă nu ar fi intervenit această mişcare de amploare incredibilă, România s-ar fi confruntat cu o criză economică şi socială de proporţii mult mai mari decât cea actuală.

Însă implicaţiile demografice sunt negative. Statistic vorbind, euronavetiştii, cum sunt numite persoanele care muncesc în străinătate, dar revin periodic în ţară, sunt tineri: aproximativ 40% plecaţi în perioada 1996-2006 şi 50% plecaţi în anii de exod masiv 2002-2006. Proporţia celor necăsătoriţi este de 82% în rândul celor cu vârste cuprinse între 15-24 de ani şi de 23%, în rândul celor cu vârste cuprinse între 25-39 de ani, conform datelor Agenţiei Naţionale de Ocupare a Forţei de Muncă (ANOFM).

Plecând în străinătate, mulţi dintre ei işi amână căsătoria şi, implicit, aducerea pe lume a copiilor. Pericolul cel mai mare este acela că după ce ajung în străinătate, o parte dintre cei plecaţi nu vor să se mai întoarcă, făcând tot posibilul să-şi regularizeze şederea şi sa-şi obţină documente de şedere nelimitată.

La 100 de sarcini, 32 de românce avortează

Conform datelor ultimului recensământ, în ultimele două decenii, România a pierdut, numeric, patru milioane de locuitori, iar populaţia a îmbătrânit vizibil. Aproximativ 8 milioane de copii, doar conform statisticilor oficiale, au căzut victime avorturilor din 1990. Scăderea natalităţii, identificată ca factorul principal al crizei demografice, va continua să cauzeze adâncirea dezechilibrului ecomomico-social dacă nu va fi stăvilită, în primul rând prin restricţionarea sau oprirea avorturilor.

Dacă legislaţia privind avorturile nu va fi schimabtă, în viitor, România va depinde în mare parte de imigraţie, pentru a putea exista în continuare. „Pentru România, dacă statisticile sunt corecte, cel mai mare risc este incapacitatea reproducţiei biologice simple (la paritate, 1 la 1), ceea ce înseamnă pericolul ca peste un secol ţara să nu mai fie populată de români”, a declarat generalul Rogojan pentru Ziarul Financiar.

Numărul întreruperilor de sarcină care au avut loc între 1958 şi 2008 este mai mare decât populaţia actuală a României, mai exact 22.178.906 de avorturi. În 2008, populaţia României era de 21.504.442 de locuitori. Datele aparţin Centrului de Calcul, Statistică Sanitară şi Documentare din Ministerul Sănătăţii.

Chiar dacă după 1990, avortul este în scădere continuă, anul 2010 înregistrând cel mai mic procentaj din ultimii 10 ani, România rămâne în topul ţărilor din UE, cu 32 de avorturi la 100 de sarcini. De pe Semnele Timpului