Autor:: http://colocvii.wordpress.com
Poza:
Articol: Sâmbătă, 24 aprilie 2010, am plecat să vizitez Palatul Mogoşoaia din judeţul Ilfov şi am participat ca membru al juriului la concursul "Drumul spre celebritate", organizat de Radio România Cultural și de Centrul Cultural "Palatele Brâncovenești".
A fost foarte distractiv. Ziua începuse foarte bine, deşi era puţin înnorat, dar eram optimistă că va fi o vreme bună şi aşa s-a şi întâmplat. M-am întâlnit în faţa liceului cu colegii mei şi am mai stat puţin şi ne-am urcat în autocar. Vă daţi seama că ne-am distrat în autocar, cât am putut pentru că am ajuns foarte repede.
Am mers către palat şi am fost întâmpinaţi (eu, colegii şi domnii profesori) de către doamna profesor Sorana Mănăilescu. Dumneaei ne-a prezentat împrejurimile şi ne-a informat de spectacolul care urma. Bineînţeles, toţi eram nerăbdători să vedem ce va urma. Am făcut o scurtă vizită a grădinii şi a palatului, am făcut cateva sau chiar mai multe poze, pentru că peisajul pur şi simplu te fura.
Am ajuns în sala unde avea să se ţină spectacolul şi eram curioşi cine va cânta. Am primit "buletinele de vot" şi aşteptam să înceapă spectacolul. Desigur că în sală se auzeau numai vorbe referitoare la cum arată primul tip de pe listă. Sau cine va ieşi câştigător sau ne imaginam cum arătau după nume. Spectacolul începuse şi se lăsase liniştea şi se auzea doar clarinetul, respectiv fagotul. După ce a cântat primul concurent, m-am decis din prima să-l votez din două motive: 1.pentru că era primul şi poate a avut emoţii şi s-a mai încurcat (asta nu pot spune sigur pentru că nu mă pricep în acest domeniu) şi 2. pentru că într-adevăr mi-a plăcut cum a cântat.
La finalul concursului când s-a anunţat că a sosit timpul să votăm, am rămas cu aceeaşi părere. Deşi mulţi colegi spuneau să-l votez pe unul dintre concurenţi care avea 17 ani. Şi în final el a câştigat concursul, dar nu mi-a părut rău deloc de decizia pe care am luat-o. Apoi am părăsit sala de concurs şi am mers să vizitam şi restul palatului care era impresionant. Mai puţin o scară în spirală, îngustă şi foarte alunecoasă. Ai fi zis că a fost construită intenționat. Dar mi-am dat seama că adidaşii mei alunecau.
Am ieşit din nou în curte, unde toată lumea începuse să facă poze în toate colţisoarele frumoase pentru a avea o mică amintire şi un set de fotografii de postat pe Facebook sau Hi5.
Când ne-am îndreptat spre ieşire şi am mers către microbuze, parcă nu mai erau toţi cu acelaşi zâmbet cu care veniseră. Poate nu ne-a plăcut palatul, spectacolul sau poate că erau supăraţi că nu a câştigat favoritul lor, dar cel mai probabil erau dezamăgiţi că s-a terminat destul de repede.
A fost o ocazie excelentă de a mai părăsi Bucureştiul şi de a scăpa de aglomeraţii şi a fost o experienţă care într-adevăr a meritat să fie traită, mai ales că am avut parte şi de o vreme excelentă!"
Ștefania Tudor, clasa a X-a H
Visitor Ip: 188.27.196.97
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu