INTUNERICUL DIN MINE
Cine nu are un intuneric in adincul fiintei sale ...? Trebuie doar sa stim sa-l stapinim. Tarusul de argint, al sperantei, il avem fiecare si ne putem sprijini si agata de el, ori de cite ori avem nevoie. Important este sa ne dam seama , la momentul potrivit, si inca ceva: sa-l meritam!
Acest tablou, l-am vindut, singurul de fapt.:)
Nu pictez ca sa vind, dar asa a fost sa fie.
El a plecat in Franta, impreuna cu o pisicuta vie.:)
Au ajuns foarte bine... si pisica si tabloul.
Am postat doua poze ale aceluias tablou, sa vad daca ghiciti care e pozat de mine si care in Franta?
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Primul e pozat de tine si al doilea ti l-a trimis in rama fotografiat cel care l-a cumparat...asa cred eu...:)
RăspundețiȘtergereBuna dimineata Tasha!
RăspundețiȘtergereAZi m-am trezit deja, ca am treaba...Altfel dorm pina pe la 10-11.
Dar mai intii, am de "jucat" in hora asta cu 100 de parteneri.
Nu zic inca adevarul, ca ma intereseaza si parerea lui Simion, si a altora.
Am omis sa spun, ca tabloul a fost vindut de pe perete, asa le pastrez eu, expuse in casa.
Spor la treaba!:)
RăspundețiȘtergereTasha,
RăspundețiȘtergereasa este cum ai spus , nu mai trag de timp.
Aici se vede in ce masura fotografia , poate avantaja un tablou, sau nu.
Pina acum nu mi-am dat seama, deoarece nu ma interesat afisarea lor, vad eu ce-o sa fac pe viitor.:)
Eu asa le prezint pe toate cele cumparate,nu cumpar nimic daca nu-mi permit sa-i pun o rama adecvata,cred ca ai vazut si-n articolul meu despre pictura,acest lucru.
RăspundețiȘtergereIar francezii pun mare accent pe asta,pe calitatea ramei si chiar a paspartou-ului.