Se afișează postările cu eticheta made in Romania. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta made in Romania. Afișați toate postările
Sunt bun! Chiar prea bun!!
Impotenţa intelectuală a unui individ care fură articolele/munca altuia, e derivată dintr-o impotenţă sexuală. O impotenţă sexuală care îl frustrează zilnic, o impotenţă care îl împiedică să fie el însuşi, o impotenţă care îl obligă, din lipsă de imaginaţie, să copieze articolele altuia şi să le posteze pe propriul blog. Apoi, în impotenţa lui, şterge şi comentariile autorului de drept al articolului, comentarii în care imi exprimam doar satisfacţia că mă citeşte şi că apreciază efortul meu de a scrie, de a crea.
Nu s-a limitat însă la a fura doar un articol, după câteva zile a mai luat unul. Mă întreb dacă tot ce postează el acolo e furat de la alţii. Dacă e cleptoman din naştere, sau e doar un fetiş de al lui. Se masturbează cu mai multă plăcere dând un copy-paste? Are orgasme blogoricesti văzând că articolele furate îi aduc trafic şi comentarii? Sau e atât de insipid în gândire, încât îşi imaginează că un copy-paste îl face autorul de drept al unui articol, deci laurii gloriei îi aparţin? Oare se laudă şi cu gagicile pe care le fut prietenii lui? Îmi imaginez că el nu o face, a rămas la stadiul de (cuvant nepermis) şi îi doresc să rămână (cuvant nepermis) în continuare, nu avem nevoie de progenituri de-ale lui.
Articol original - Plagiat
Articol original - Plagiat
Alyy, ţi-am dat şi link-uri şi vizitatori. Cititori nu îţi pot da, îmi pare rău. Cititorii mei sunt deştepţi, deci nu au ce căuta pe blogul tău.Îţi urez baftă maximă la plagiat în continuare.
Numele de doicaifrumoşi nu ţi se potriveşte. Nu eşti nici cal, nici frumos. Eşti doar un măgar (cuvant nepermis) afectat de sindromul copy-paste.
Boc, bugetul de stat, hamburgerii, Coca-Cola si o tara de Alcolisti
Din cate am auzit prin presa, Guvernul Boc 4, s-a gandit sa ne ajute crescand bugetul de stat prin aplicarea de taxe si accize pe viciu, impozite si alte nebunii la hamburgeri, sarmale, mici, chiftele, mancarii gen fast-food, dulciuri si alimente "de lux" precum ciocolata, chipsuri, prajituri, bauturi carbogazoase, gen Coca-Cola, Pepsi, etc.
Astazi stand la o bere cu niste prieteni am ajuns toti trei la concluzia ca acest guvern ne vrea o tara de alcolisti, sau de alcolisti in devenire. Eu ca tanar student, decat sa dau 4-5 lei pe o Coca-Cola la jumatate de litru, prefer sa dau 3 lei pe o bere (tot la jumatate de litru) care stiu sigur ca imi face mai mult bine la rinichi, si ficat, plus de asta si la buzunar decat un produs Coca-Cola, sau Pepsi. Dar oare asta nu ridica un semn de intrebare ? Cand tinerii prefera sa bea alcool decat sa bea o racoritoare ? Voi chiar puneti botul a vrajeli de genul "sucurile carbogazoase va ingrasa, va fac obezi" Chiar credeti nebuniile astea ? Oare nu lenea, comoditatea si plictiseala fac mai rau decat o sticla de coca cola ? Oare este in regula sa tranformam tara asta intr-o tara de alcolisti, urcand pretul sucurilor si al dulciurilor, si lasand mai jos pretul alcoolului si al tigarilor ??
Va veti mira daca in 5 ani toti romanii vor avea o problema cu alcoolul ? De acord nu vor fi obezi (vor fi foarte obezi, trecem peste) dar sigur, indiferent ca vor fi obezi sau nu vor avea o dependeta de alcool sau de tigari. Nu sunt PRO scumpirii berii (sunt de acord ca ea sa fie aliment) Totusi sustin ideea conform careia, un suc trebuie sa fie mai ieftin ca o bere. REPET: un suc mai ieftin ca o bere si nu O BERE MAI SCUMPA CA UN SUC (nu e acelasi lucru). Pretul la bere e acceptabil. Restul preturilor nu sunt acceptabile deloc.
Inchei cu o intrebare la care nu am gasit inca raspuns: Voua vi se pare normal sa urce pretul la benzina de la 3.79 ~ 3.80 lei/litru la 4.23~4.30 lei/litru peste noapte ? doar pentru ca suntem in frumosul an 2010 ? Sunteti de acord sa nu mai mancati ciocolata ? Sunteit de acord sa nu mai mancati chipsuri ? Sunteti de acord sa nu mai mancati de la fast-food ? (cu fast-food-ul sincer si eu sunt impotriva, pentru ca e o mancare servita intr-un mod ne-igienic, este ne-sanatoasa). Eu unul sunt TOTAL IMPOTRIVA scumpirii benzinei, motorinei, dulciurilor, chipsurilor, alcoolului.
Si inca ceva Domnule BOC(anc), in p*&%a m^%ii, suma viciilor e constanta, dar nu e aceeasi la fiecare persoana !!! Fiecare persoana are un numar de vicii, sau NU. Nu toti avem vicii, nu toti suntem complexati de inaltime si nu toti stam pe varfuri cand se fac poze de grup ca sa parem mai inalti. Explica-mi mie domnule Boc cum e suma viciilor constanta, daca m-am lasat de tigari si de fumat de 3 ani si nu le-am inlocuit cu un alt viciu ? Problema prea complicata pentru dvs. Oricum preocuparile dumneavoastra, sunt mult sub asteptarile unui popor, cum este cel al acestei tari, asa ca va recomand cu caldura o demisie, desi stiu ca asta nu se va intampla niciodata. Vom fi condusi in continuare de oameni complexati, inapoiati mintal si care au preocupari cu retard mintal, si interese materiale in proportie de 90%. Nu va este rusine ca ati fost ales direct sau indirect, de un popor care v-a dat un vot de incredere ? Care v-a sustiunt intr-o oare care masura ?
Vorba unei persoane apropiate... care vorbea foarte serios acum cateva zile cand spunea:
"E gata cu tara asta... da e cam gata de tot... oare cine va stinge lumina... ???"
Tineti-mi minte cuvintele: Prohibitia, este cea mai mare afacere. A fost si va fi intotdeauna. Cu cat sugrumi mai tare libertatea cu atat cei care sunt sugrumati vor dori mai multa libertate. Cu cat incerci sa ii impiedici sa manance mancare fast-food, ciocolata si dulciuri, cu atat vor manca mai multa fara sa ajunga bani la bugetul de stat. Prohibitia este cea mai mare afacere, stiu ca am zis-o din nou, dar asa este... Voi ce parere aveti ?
Cele mai importante inventii romanesti
1. Injectia cu insulina – Nicolae Paulescu
Nicolae Paulescu, profesor de psihologie al Universitatii de Medicina si Farmacie din Bucuresti, este cel care a descoperit pentru prima oara, in 1921, insulina, hormonul secretat de pancreas, care regleaza metabolismul glucidelor, lipidelor, protidelor si mineralelor din organism. Paulescu este cel care a demonstrat eficienta acestei substante in reducerea hiperglicemiei si care a folosit insulina in tratarea diabetului. Descoperirea sa a salvat milioane de vieti.
Enciclopediile ii prezinta insa, la acest capitol, pe doi “eroi canadieni” Frederick Banting si Charles Best care, in 1922, aveau sa primeasca Premiul Nobel, in dauna lui Paulescu. Cei 30 de ani de munca si staruinta in laborator ai profesorului au fost furati de cei doi tineri canadieni, care luasera cunostinta de munca romanului din publicatiile vremii. In baza articolelor acestuia, ei au reusit sa izolelze insulina si sa o foloseasca in tratarea unui pacient. Cu 8 luni inainte, Paulescu publicase intr-o revista de specialitate belgiana rezultatele cercetarilor sale sub titlul “Recherches sur le rôle du pancréas dans l’assimilation nutritive”. Doar ca n-o numise insulina, ci pancreina. In 1916, pe cand se afla in stadiul final al cercetarii, trupele germane ocupasera Bucurestiul. A trebuit sa-si amane anuntarea rezultatelor definitive.
2. Avionul cu Reactie – Henri Coanda
In Octombrie 1910, Marele Palat de pe Champs-Elisee, Paris , a gazduit cea de-a doua editie a Expozitiei Internationale de Aeronautica. Au fost expuse cele mai noi piese de aviatie. Cea mai interesanta masinarie, care a atras atentia multora, a fost un avion rosu, fara elice, pe a carui placuta metalica din scria: COANDA-1910. Acest avion trezit interesul atentia oamenilor nu numai pentru ca nu avea elice, ci si pentru ca era total diferit fata de ceea ce numeau ei pana atunci "avion". Masinaria avea doua aripi duble si un singur loc, o anvergura de 10,3 m , lungimea de 12,5 m , greutatea de 420 kg si o forta a propulsiei de 220 kg . Cea mai interesanta parte din avionul lui Coanda era sistemul de propulsie,o adevarata revolutie in constructia de motoare de avioane, care avea sa constituie solutia viitorului.
Motorul cu reacție, inventat și construit pentru prima oara de catre Henri Coanda era compus dintr-un motor-piston cu patru cilindri, racit cu apa si dezvolta 50 de cai-putere la 1000 de rotații pe minut. Acest motor-piston era conectat la o tija care rotea multiplicatorul de rotatii; miscarea era transmisa compresorului care castiga o rotatie de 4000 de rotatii pe minut. Forta de propulsie era de 220 kgf, mult mai mare decat daca motorul-piston era conectat la o elice. Multi vizitatori ai expozitiei au fost suspiciosi privind decolarea avionului, pana la o demonstratie accidentala a lui Coanda, cand, dorind doar sa verifice motorul, avionul a inceput sa merga din ce in ce mai repede, pana si-a luat zborul. Impresionat de flacarile produse de motor si ingrijorat de faptul ca nu mai pilotase un avion pana atunci, ci doar planoare, Henry a pierdut controlul masinariei, care a pierdut din inaltime si viteza pana cand a aterizat fortat. Aceasta incercare a constituit primul zbor cu un avion echipat cu un motor cu reactie. Astfel, cu 30 de ani inainte de Heinkel, Campini si Whittle, Coanda a construit si a zburat cu primul avion cu reactie.
3. Gerovital – Ana Aslan
Medic roman specialist in gerontologie, academician din 1974 si director al Institutului National de Geriatrie si Gerontologie, Ana Aslan a evidentiat importanta procainei in ameliorarea tulburarilor distrofice legate de varsta, aplicand-o pe scara larga in clinica de geriatrie, sub numele de Gerovital sau vitamina H3. Produsul geriatric a fost preparat in anul 1952 si brevetat in peste 30 de tari. In acelasi an ia fiinta Institutul National de Geronto-Geriatrie „Dr. Ana Aslan”, primul institut de geriatrie din lume, model pentru tarile dezvoltate, prin asistenta clinica si cercetare.
„Ana Aslan” are, anual, mii de pacienti. Efectele terapiei Aslan asupra imbatranirii au convins inca de la inceput, aducand institutului pacienti cu nume celebre: Tito, de Gaulle, Pinochet, Chaplin, Claudia Cardinale, printese, conti si directori ai unor mari banci ale lumii. Renumele produselor “Aslan” a trecut si Oceanul, John Kennedy recurgand, pentru o afectiune a coloanei vertebrale, la un tratament la domiciliu cu “Gerovital”.
4. Vaccinul antiholeric – Ioan Cantacuzino
Ioan Cantacuzino, academician, medic, microbiolog, profesor universitar roman, fondator al scolii romanesti de imunologie si patologie experimentala, a desfasurat o bogata activitate de cercetare privind vibronul holeric si vaccinarea antiholerica. Pe baza cercetarilor desfasurate in aceasta directie, medicul a pus la punct o metoda de vaccinare antiholerica, numita “Metoda Cantacuzino”, folosita si astazi in tarile unde se mai semnaleaza cazuri de holera. Implicandu-se in studiul holerei, tifosului exantematic si tuberculozei, aduce contributii remarcabile. A creat notiunea de imunitate prin contact.
In campania din 1913 a condus prima vaccinare antiholerica masiva in focarele infectioase, cunoscuta in stiinta ca „Marea experienta romaneasca", care a salvat multe mii de vieti, si a initiat masurile de combatere a epidemiei de holera. In primul Razboi Mondial, in calitate de conducator al serviciilor sanitare militare si civile, a luat masurile de combatere a marii epidemii de tifos exantematic. Creeaza o serie de lucrari ca: descoperirea imunitatii celulare si umorale, sensibilitatea si lipsa de imunitate a organismului fata de scarlatina, studii cu renume mondial asupra holerei si vaccinoterapiei. Introduce vaccinul lui Calmette, iar în 1912 creeaza vaccinul antitific.
5. Stiloul – Petrache Poenaru
In anul 1821, braileanul Petrache Poenaru, pandur, creator al steagului Romaniei moderne, inginer, matematician, inventator si membru titular al Academiei Romane din 1870, a fost secretarul lui Tudor Vladimirescu in timpul revolutiei. Aceasta era o functie publica, activitatea lui fiind legata de pana si calimara. Poate ca si de aici i-a venit ideea conceperii primului stilou din lume. Desi dupa infrangerea lui Tudor Vladimirescu pandurii erau vanati si decapitati, Petrache Poenaru scapa, iar in 1826 primeste o bursa franceza si isi completeaza studiile la Ecole Polytechnique din Paris.
In 1827, la data de 25 mai, obtine Brevetul francez 3208 pentru "plume portable sans fin, qui s'alimente elle-même avec de l'encre" (condei portaret fara sfarsit, alimentandu-se el insusi cu cerneala). Aceasta inventie a revolutionat domeniul instrumentelor de scris, contribuind la crearea unui obiect folosit si in prezent de milioane de oameni. Tocul cu rezervor al lui Poenaru elimina zgarieturile de pe hartie si scurgerile nedorite de cerneala si propunea solutii pentru imbunatatirea partilor componente spre a asigura un debit constant de cerneala, precum si posibilitatea inlocuirii unor piese.
6. Scaunul ejectabil – Anastase Dragomir
Daca la sfarsitul sec. XIX, inceputul sec. XX, multi entuziasti ai aviatiei erau preocupati de constructia avioanelor si de pilotarea acestora, un tanar pe nume Anastase Dragomir si-a concentrat atentia pe siguranta aparatelor de zbor si mai ales a pasagerilor de la bordul lor. Anastase Dragomir era pasionat, ca multi dintre tinerii acelei perioade, de problemele aviatiei. A plecat in Franta, unde a lucrat la mai multe uzine de avioane. Aici si-a perfectionat propriul sau sistem pentru salvarea pilotilor si a pasagerilor in caz de accidente. La 3 noiembrie 1928, a inregistrat, in Franta, cererea de brevet “Nouveau systeme de montage des parachutes dans les appareils de locomotion aerienne” si a obtinut Brevetul nr. 678566 din 2 aprilie 1930 pentru “cabina catapultabila”.
Aceasta inventie era “un nou sistem de parasutare din aparatele de locomotie aeriana, fiecare pasager avand o parasuta proprie care permite, in momentul critic, eliberarea acestui ansamblu de avion, astfel incat parasuta, impreuna cu pasagerul insalat pe scaun, sa treaca printr-o deschizatura a podelei”. Brevetul prevedea ca acest ansamblu de celula-parasuta sa aiba mai multe comenzi, menvrabile de catre pilot. In 1950, Anastase Dragomir a obtinut un nou brevet, romanesc, cu nr. 40658, pentru “celula parasutata”, care consta in folosirea unui spatar curb de glisare pentru ejectarea cabinelor, fie pe jos, fie pe sus, pentru ca in 1959 sa inregistreze o alta cerere, care avea ca obiect construirea unui avion de transport echipat cu cabine catapultabile, pentru salvarea pasagerilor (brevet romanesc nr. 41424 din 1960). Ideea roamanului se va concretiza prin aparitia, la noile tipuri de avioane supersonice militare, a scaunul ejectabil.
7. Pila Karpen – Nicolae Vasilescu-Karpen
O pila electrica, de productie romaneasca, furnizeaza energie de 56 de ani, fara intrerupere. Inventatorul minunii, Nicolae Vasilescu-Karpen, om de stiinta, inginer, fizician si inventator a declarat, cu o jumatate de secol in urma, ca ea va functiona vesnic. In Muzeul National Tehnic "Dimitrie Leonida" din Bucuresti exista un obiect de patrimoniu care sta intr-un seif metalic blindat, chiar in biroul directorului muzeului. Este vorba despre "Pila termoelectrica cu temperatura uniforma", cunoscuta sub numele de "Pila lui Karpen", realizata in 1950. Aparatul este, de fapt, un perpetuum mobile, adica un dispozitiv care genereaza energie la nesfarsit fara interventie din exterior.
Desi ar fi trebuit sa se opreasca de multe decenii, "Pila lui Karpen" se incapataneaza sa functioneze, asa cum a prevazut inventatorul ei.. Construirea unui perpetuum mobile a fost visul de secole al omenirii. Un aparat care sa se miste la nesfarsit, fara sa primeasca impulsuri exterioare, ar rezolva definitiv setea de energie a civilizatiei actuale. In epoca moderna insa, acest vis a fost abandonat pe considerentul ca ar fi o utopie. Cei ce au continuat totusi sa caute solutia, au fost marginalizati, lumea oamenilor de stiinta considerandu-i nebuni. Perpetuum mobile nu poate exista. Cu toate acestea, un fizician roman s-a incapatanat sa-l construiasca. Si se pare ca a reusit. Nicolae Vasilescu-Karpen a inceput sa lucreze la teoria unei pile electrice care sa genereze energie la nesfarsit inca inainte de Primul Razboi Mondial. "Pila" a fost brevetata in 1922. Era vorba, in fapt, despre doua pile electrice legate in serie, care pun in miscare un minimotor galvanometric. Acesta, la randul sau, misca o paleta conectata la un intrerupator. La fiecare jumatate de rotire paleta deschidea circuitul, pentru ca la a doua jumatate de rotatie sa-l inchida. Timpul de rotatie a elicei era calculat in asa fel incat pilele sa aiba timp de reincarcare, respectiv pentru refacerea polaritatii in perioada cat circuitul este deschis. O astfel de pila de proportii ar putea alimenta o nava spatiala.
8. Cibernetica – Stefan Odobleja
Cibernetica este teoria controlului prin retroactiune. Termenul s-a raspandit mai ales in legatura cu sistemele digitale, dar domeniul este mult mai larg: cibernetica se ocupa de modul in care un sistem (digital, mecanic, biologic) prelucreaza informatiile si reactioneaza la acestea; tot cibernetica se intereseaza de modul in care sistemele se modifica sau permit modificari pentru a-si optimiza actiunile. Medicul Stefan Odobleja, creatorul psihociberneticii si parintele ciberneticii generalizate, publica in 1929 studiul “Metoda de transonanta toracica” in care enunta pentru prima oara legea reversibilitatii.
Odata cu participarea la la Congresul International de Medicina Militara din Bucuresti (1937), anunta aparitia operei sale capitale “Psihologia consonatista”, lucrare prin care face publica prima varianta a conceptiei cibernetice generalizate si demonstreaza caracterul multi si interdisciplinar al acesteia. Modelul cibernetic, pornind de la observatii, intuitie si ratiune, creat de Odobleja in 1938 - 1939, dar vehiculat zece ani mai tarziu in literatura americana si apoi in cea europeana, a fost utilizat si aplicat intr-o varietate de domenii. Incepand din anul 1972, Stefan Odobleja si-a studiile teoriei conform careia originea ciberneticii se afla in psihologie.
9. Tunul Basilic – Orban
Caderea Constantinopolului reprezinta numele sub care este cunoscuta cucerirea capitalei Imperiului Bizantin de fortele Imperiului Otoman, sub comanda sultanului Mehmed al II-lea, in data de 29 mai 1453. Armata bizantina numara aproximativ 7.000 de oameni, din care 2.000 erau mercenari straini. Cetatea avea circa 22.5 kilometri de ziduri fortificate, probabil cele mai puternice aflate in existeta pana atunci. Otomanii aveau o armata uriasa, de aproximativ 80.000 – 100.000 de oameni, dar sabiile si sagetile nu erau suficiente pentru a penetra colosala cetate bizantina. Ca atare, otomanii au angajat un inginer pe nume Urban sau Orban, de origine controversata inca, dar despre a carui nationalitate romana exista destule probe.
Acesta era specialist in construirea de tunuri, arme care la acea vreme reprezentau o noutate in tehnica de lupta. Urban a constuit in premiera un tun enorm, botezat “tunul Basilic”, masurand peste opt metri lungime si circa 75 centimetri diametru, care era capabil sa lanseze un proiectil de 544 kilograme la o distanta de aproape doi kilometri. Tunul lui Urban nu avea precizie, incarcarea sa dura trei ore, ghiulele erau putine si arma s-a prabusit sub reculul propriu dupa numai sase saptamani. Cu toate acestea, instrumentul a reprezentat precursorul tunurilor perfectionate, de mare putere, proiectate ulterior, lansad pana astazi mostenirea principiului sau de functionare.
Diorama – Grigore Antipa
Diorama este o reprezentare spatiala a unei portiuni de peisaj, in care se expun, in muzee, animale impaiate, manechine si diverse alte obiecte asemanatoare, in scopul infatisarii unui ecosistem si crearii impresiei unui peisaj real. Primul care s-a gandit la aceasta forma de incadrare a naturii in peisajul citadin a fost naturalistul Grigore Antipa, biolog, zoolog, ecolog si profesor universitar romana. El este intemeietorul Muzeului National de Istorie Naturala din Bucuresti, care ii poarta numele si care, pornind de la reorganizarea sa, in 1907, prezinta pentru prima oara dioramele biologice.
Acestea au reprezentat o noua etapa in evolutia si organizarea muzeelor de istorie naturala. Primele diorame prezentau viata de pe piscurile muntilor Carpati, din regiunea colinelor, din Baragan, precum si din zona inundabila a Deltei Dunarii. De asemenea, in Muzeul de Istorie Naturala exista si numeroase diorame care infatiseaza fauna din regiunile de tundra, prerie, savana sau din desertul Sahara . Datorita deosebitei prezentari, numeroase muzee europene si americane au solicitat sprijinul savantului roman pentru organizarea colectiilor lor muzeistice.
Nicolae Paulescu, profesor de psihologie al Universitatii de Medicina si Farmacie din Bucuresti, este cel care a descoperit pentru prima oara, in 1921, insulina, hormonul secretat de pancreas, care regleaza metabolismul glucidelor, lipidelor, protidelor si mineralelor din organism. Paulescu este cel care a demonstrat eficienta acestei substante in reducerea hiperglicemiei si care a folosit insulina in tratarea diabetului. Descoperirea sa a salvat milioane de vieti.
Enciclopediile ii prezinta insa, la acest capitol, pe doi “eroi canadieni” Frederick Banting si Charles Best care, in 1922, aveau sa primeasca Premiul Nobel, in dauna lui Paulescu. Cei 30 de ani de munca si staruinta in laborator ai profesorului au fost furati de cei doi tineri canadieni, care luasera cunostinta de munca romanului din publicatiile vremii. In baza articolelor acestuia, ei au reusit sa izolelze insulina si sa o foloseasca in tratarea unui pacient. Cu 8 luni inainte, Paulescu publicase intr-o revista de specialitate belgiana rezultatele cercetarilor sale sub titlul “Recherches sur le rôle du pancréas dans l’assimilation nutritive”. Doar ca n-o numise insulina, ci pancreina. In 1916, pe cand se afla in stadiul final al cercetarii, trupele germane ocupasera Bucurestiul. A trebuit sa-si amane anuntarea rezultatelor definitive.
2. Avionul cu Reactie – Henri Coanda
In Octombrie 1910, Marele Palat de pe Champs-Elisee, Paris , a gazduit cea de-a doua editie a Expozitiei Internationale de Aeronautica. Au fost expuse cele mai noi piese de aviatie. Cea mai interesanta masinarie, care a atras atentia multora, a fost un avion rosu, fara elice, pe a carui placuta metalica din scria: COANDA-1910. Acest avion trezit interesul atentia oamenilor nu numai pentru ca nu avea elice, ci si pentru ca era total diferit fata de ceea ce numeau ei pana atunci "avion". Masinaria avea doua aripi duble si un singur loc, o anvergura de 10,3 m , lungimea de 12,5 m , greutatea de 420 kg si o forta a propulsiei de 220 kg . Cea mai interesanta parte din avionul lui Coanda era sistemul de propulsie,o adevarata revolutie in constructia de motoare de avioane, care avea sa constituie solutia viitorului.
Motorul cu reacție, inventat și construit pentru prima oara de catre Henri Coanda era compus dintr-un motor-piston cu patru cilindri, racit cu apa si dezvolta 50 de cai-putere la 1000 de rotații pe minut. Acest motor-piston era conectat la o tija care rotea multiplicatorul de rotatii; miscarea era transmisa compresorului care castiga o rotatie de 4000 de rotatii pe minut. Forta de propulsie era de 220 kgf, mult mai mare decat daca motorul-piston era conectat la o elice. Multi vizitatori ai expozitiei au fost suspiciosi privind decolarea avionului, pana la o demonstratie accidentala a lui Coanda, cand, dorind doar sa verifice motorul, avionul a inceput sa merga din ce in ce mai repede, pana si-a luat zborul. Impresionat de flacarile produse de motor si ingrijorat de faptul ca nu mai pilotase un avion pana atunci, ci doar planoare, Henry a pierdut controlul masinariei, care a pierdut din inaltime si viteza pana cand a aterizat fortat. Aceasta incercare a constituit primul zbor cu un avion echipat cu un motor cu reactie. Astfel, cu 30 de ani inainte de Heinkel, Campini si Whittle, Coanda a construit si a zburat cu primul avion cu reactie.
3. Gerovital – Ana Aslan
Medic roman specialist in gerontologie, academician din 1974 si director al Institutului National de Geriatrie si Gerontologie, Ana Aslan a evidentiat importanta procainei in ameliorarea tulburarilor distrofice legate de varsta, aplicand-o pe scara larga in clinica de geriatrie, sub numele de Gerovital sau vitamina H3. Produsul geriatric a fost preparat in anul 1952 si brevetat in peste 30 de tari. In acelasi an ia fiinta Institutul National de Geronto-Geriatrie „Dr. Ana Aslan”, primul institut de geriatrie din lume, model pentru tarile dezvoltate, prin asistenta clinica si cercetare.
„Ana Aslan” are, anual, mii de pacienti. Efectele terapiei Aslan asupra imbatranirii au convins inca de la inceput, aducand institutului pacienti cu nume celebre: Tito, de Gaulle, Pinochet, Chaplin, Claudia Cardinale, printese, conti si directori ai unor mari banci ale lumii. Renumele produselor “Aslan” a trecut si Oceanul, John Kennedy recurgand, pentru o afectiune a coloanei vertebrale, la un tratament la domiciliu cu “Gerovital”.
4. Vaccinul antiholeric – Ioan Cantacuzino
Ioan Cantacuzino, academician, medic, microbiolog, profesor universitar roman, fondator al scolii romanesti de imunologie si patologie experimentala, a desfasurat o bogata activitate de cercetare privind vibronul holeric si vaccinarea antiholerica. Pe baza cercetarilor desfasurate in aceasta directie, medicul a pus la punct o metoda de vaccinare antiholerica, numita “Metoda Cantacuzino”, folosita si astazi in tarile unde se mai semnaleaza cazuri de holera. Implicandu-se in studiul holerei, tifosului exantematic si tuberculozei, aduce contributii remarcabile. A creat notiunea de imunitate prin contact.
In campania din 1913 a condus prima vaccinare antiholerica masiva in focarele infectioase, cunoscuta in stiinta ca „Marea experienta romaneasca", care a salvat multe mii de vieti, si a initiat masurile de combatere a epidemiei de holera. In primul Razboi Mondial, in calitate de conducator al serviciilor sanitare militare si civile, a luat masurile de combatere a marii epidemii de tifos exantematic. Creeaza o serie de lucrari ca: descoperirea imunitatii celulare si umorale, sensibilitatea si lipsa de imunitate a organismului fata de scarlatina, studii cu renume mondial asupra holerei si vaccinoterapiei. Introduce vaccinul lui Calmette, iar în 1912 creeaza vaccinul antitific.
5. Stiloul – Petrache Poenaru
In anul 1821, braileanul Petrache Poenaru, pandur, creator al steagului Romaniei moderne, inginer, matematician, inventator si membru titular al Academiei Romane din 1870, a fost secretarul lui Tudor Vladimirescu in timpul revolutiei. Aceasta era o functie publica, activitatea lui fiind legata de pana si calimara. Poate ca si de aici i-a venit ideea conceperii primului stilou din lume. Desi dupa infrangerea lui Tudor Vladimirescu pandurii erau vanati si decapitati, Petrache Poenaru scapa, iar in 1826 primeste o bursa franceza si isi completeaza studiile la Ecole Polytechnique din Paris.
In 1827, la data de 25 mai, obtine Brevetul francez 3208 pentru "plume portable sans fin, qui s'alimente elle-même avec de l'encre" (condei portaret fara sfarsit, alimentandu-se el insusi cu cerneala). Aceasta inventie a revolutionat domeniul instrumentelor de scris, contribuind la crearea unui obiect folosit si in prezent de milioane de oameni. Tocul cu rezervor al lui Poenaru elimina zgarieturile de pe hartie si scurgerile nedorite de cerneala si propunea solutii pentru imbunatatirea partilor componente spre a asigura un debit constant de cerneala, precum si posibilitatea inlocuirii unor piese.
6. Scaunul ejectabil – Anastase Dragomir
Daca la sfarsitul sec. XIX, inceputul sec. XX, multi entuziasti ai aviatiei erau preocupati de constructia avioanelor si de pilotarea acestora, un tanar pe nume Anastase Dragomir si-a concentrat atentia pe siguranta aparatelor de zbor si mai ales a pasagerilor de la bordul lor. Anastase Dragomir era pasionat, ca multi dintre tinerii acelei perioade, de problemele aviatiei. A plecat in Franta, unde a lucrat la mai multe uzine de avioane. Aici si-a perfectionat propriul sau sistem pentru salvarea pilotilor si a pasagerilor in caz de accidente. La 3 noiembrie 1928, a inregistrat, in Franta, cererea de brevet “Nouveau systeme de montage des parachutes dans les appareils de locomotion aerienne” si a obtinut Brevetul nr. 678566 din 2 aprilie 1930 pentru “cabina catapultabila”.
Aceasta inventie era “un nou sistem de parasutare din aparatele de locomotie aeriana, fiecare pasager avand o parasuta proprie care permite, in momentul critic, eliberarea acestui ansamblu de avion, astfel incat parasuta, impreuna cu pasagerul insalat pe scaun, sa treaca printr-o deschizatura a podelei”. Brevetul prevedea ca acest ansamblu de celula-parasuta sa aiba mai multe comenzi, menvrabile de catre pilot. In 1950, Anastase Dragomir a obtinut un nou brevet, romanesc, cu nr. 40658, pentru “celula parasutata”, care consta in folosirea unui spatar curb de glisare pentru ejectarea cabinelor, fie pe jos, fie pe sus, pentru ca in 1959 sa inregistreze o alta cerere, care avea ca obiect construirea unui avion de transport echipat cu cabine catapultabile, pentru salvarea pasagerilor (brevet romanesc nr. 41424 din 1960). Ideea roamanului se va concretiza prin aparitia, la noile tipuri de avioane supersonice militare, a scaunul ejectabil.
7. Pila Karpen – Nicolae Vasilescu-Karpen
O pila electrica, de productie romaneasca, furnizeaza energie de 56 de ani, fara intrerupere. Inventatorul minunii, Nicolae Vasilescu-Karpen, om de stiinta, inginer, fizician si inventator a declarat, cu o jumatate de secol in urma, ca ea va functiona vesnic. In Muzeul National Tehnic "Dimitrie Leonida" din Bucuresti exista un obiect de patrimoniu care sta intr-un seif metalic blindat, chiar in biroul directorului muzeului. Este vorba despre "Pila termoelectrica cu temperatura uniforma", cunoscuta sub numele de "Pila lui Karpen", realizata in 1950. Aparatul este, de fapt, un perpetuum mobile, adica un dispozitiv care genereaza energie la nesfarsit fara interventie din exterior.
Desi ar fi trebuit sa se opreasca de multe decenii, "Pila lui Karpen" se incapataneaza sa functioneze, asa cum a prevazut inventatorul ei.. Construirea unui perpetuum mobile a fost visul de secole al omenirii. Un aparat care sa se miste la nesfarsit, fara sa primeasca impulsuri exterioare, ar rezolva definitiv setea de energie a civilizatiei actuale. In epoca moderna insa, acest vis a fost abandonat pe considerentul ca ar fi o utopie. Cei ce au continuat totusi sa caute solutia, au fost marginalizati, lumea oamenilor de stiinta considerandu-i nebuni. Perpetuum mobile nu poate exista. Cu toate acestea, un fizician roman s-a incapatanat sa-l construiasca. Si se pare ca a reusit. Nicolae Vasilescu-Karpen a inceput sa lucreze la teoria unei pile electrice care sa genereze energie la nesfarsit inca inainte de Primul Razboi Mondial. "Pila" a fost brevetata in 1922. Era vorba, in fapt, despre doua pile electrice legate in serie, care pun in miscare un minimotor galvanometric. Acesta, la randul sau, misca o paleta conectata la un intrerupator. La fiecare jumatate de rotire paleta deschidea circuitul, pentru ca la a doua jumatate de rotatie sa-l inchida. Timpul de rotatie a elicei era calculat in asa fel incat pilele sa aiba timp de reincarcare, respectiv pentru refacerea polaritatii in perioada cat circuitul este deschis. O astfel de pila de proportii ar putea alimenta o nava spatiala.
8. Cibernetica – Stefan Odobleja
Cibernetica este teoria controlului prin retroactiune. Termenul s-a raspandit mai ales in legatura cu sistemele digitale, dar domeniul este mult mai larg: cibernetica se ocupa de modul in care un sistem (digital, mecanic, biologic) prelucreaza informatiile si reactioneaza la acestea; tot cibernetica se intereseaza de modul in care sistemele se modifica sau permit modificari pentru a-si optimiza actiunile. Medicul Stefan Odobleja, creatorul psihociberneticii si parintele ciberneticii generalizate, publica in 1929 studiul “Metoda de transonanta toracica” in care enunta pentru prima oara legea reversibilitatii.
Odata cu participarea la la Congresul International de Medicina Militara din Bucuresti (1937), anunta aparitia operei sale capitale “Psihologia consonatista”, lucrare prin care face publica prima varianta a conceptiei cibernetice generalizate si demonstreaza caracterul multi si interdisciplinar al acesteia. Modelul cibernetic, pornind de la observatii, intuitie si ratiune, creat de Odobleja in 1938 - 1939, dar vehiculat zece ani mai tarziu in literatura americana si apoi in cea europeana, a fost utilizat si aplicat intr-o varietate de domenii. Incepand din anul 1972, Stefan Odobleja si-a studiile teoriei conform careia originea ciberneticii se afla in psihologie.
9. Tunul Basilic – Orban
Caderea Constantinopolului reprezinta numele sub care este cunoscuta cucerirea capitalei Imperiului Bizantin de fortele Imperiului Otoman, sub comanda sultanului Mehmed al II-lea, in data de 29 mai 1453. Armata bizantina numara aproximativ 7.000 de oameni, din care 2.000 erau mercenari straini. Cetatea avea circa 22.5 kilometri de ziduri fortificate, probabil cele mai puternice aflate in existeta pana atunci. Otomanii aveau o armata uriasa, de aproximativ 80.000 – 100.000 de oameni, dar sabiile si sagetile nu erau suficiente pentru a penetra colosala cetate bizantina. Ca atare, otomanii au angajat un inginer pe nume Urban sau Orban, de origine controversata inca, dar despre a carui nationalitate romana exista destule probe.
Acesta era specialist in construirea de tunuri, arme care la acea vreme reprezentau o noutate in tehnica de lupta. Urban a constuit in premiera un tun enorm, botezat “tunul Basilic”, masurand peste opt metri lungime si circa 75 centimetri diametru, care era capabil sa lanseze un proiectil de 544 kilograme la o distanta de aproape doi kilometri. Tunul lui Urban nu avea precizie, incarcarea sa dura trei ore, ghiulele erau putine si arma s-a prabusit sub reculul propriu dupa numai sase saptamani. Cu toate acestea, instrumentul a reprezentat precursorul tunurilor perfectionate, de mare putere, proiectate ulterior, lansad pana astazi mostenirea principiului sau de functionare.
Diorama – Grigore Antipa
Diorama este o reprezentare spatiala a unei portiuni de peisaj, in care se expun, in muzee, animale impaiate, manechine si diverse alte obiecte asemanatoare, in scopul infatisarii unui ecosistem si crearii impresiei unui peisaj real. Primul care s-a gandit la aceasta forma de incadrare a naturii in peisajul citadin a fost naturalistul Grigore Antipa, biolog, zoolog, ecolog si profesor universitar romana. El este intemeietorul Muzeului National de Istorie Naturala din Bucuresti, care ii poarta numele si care, pornind de la reorganizarea sa, in 1907, prezinta pentru prima oara dioramele biologice.
Acestea au reprezentat o noua etapa in evolutia si organizarea muzeelor de istorie naturala. Primele diorame prezentau viata de pe piscurile muntilor Carpati, din regiunea colinelor, din Baragan, precum si din zona inundabila a Deltei Dunarii. De asemenea, in Muzeul de Istorie Naturala exista si numeroase diorame care infatiseaza fauna din regiunile de tundra, prerie, savana sau din desertul Sahara . Datorita deosebitei prezentari, numeroase muzee europene si americane au solicitat sprijinul savantului roman pentru organizarea colectiilor lor muzeistice.
Bucate alese si credinta
Mereu am avut o dilema cu toate aceste "bucatele alese" ce le bagam in noi de sarbatori. Ca le mancam...n-ar fi rau, important este cat si mai ales cand.
Dar la noi in Romania lucrurile decurg intr-un anumit fel. Sa o luam treptat:
In general romanul este foarte religios...isi aduce aminte numai in preajma sarbatorilor, dar nu conteaza, el este religios. Si cum isi manifesta credinta lui nemarginita?
Tine post. Unii doar miercurea si vinerea, altii tin tot postul...ba chiar si post negru in anumite zile. Asa li se vor ierta toate pacatele...cu siguranta. Nu conteaza ca injura sau ca blesteama in perioada asta sau ca tot restul anului au facut numai belele, "au pacatuit" mai pe limba noastra...nimic nu mai conteaza pentru ca tin dieta, pardon, post. Dumnezeu iubeste oamenii ce tin la silueta lor si le iarta toate pacatele. Bun, si dupa toata aceasta perioada de infulecat fasole si verdeturi, organismul se mai detoxifiaza, se obisnuieste cu mancare mai soft. Dar postul se termina brusc pe 24 decembrie la 12 noaptea. Si ce se intampla? Romanul fuge in picioarele goale la oala cu sarmale si incepe a balota. Apoi hai si cu 2 carnati ca asa-i traditia...dar stai sa gust si un castronel ...doua de racitura...dar cozonacul...cum sa nu mananc eu juma' de cozonac, l-am facut degeaba? Si uitati dragii mei cum ajunge omul la spital cu indigestie sau mai stiu eu ce alte afectiuni.
Eu una, nu am inteles niciodata asa zisul post...recunosc, nu am tinut in viata mea. Nu este motiv de lauda, dar nici daca tii post esti mai presus...din contra. Daca ai credinta...ai si fara post, nu trebuie sa dovedesc nimanui treaba asta prin fel si fel de fapte. Nu condamn oamenii care tin post, fiecare cu conceptia lui, doar ca din punct de vedere medical nu este prea ok sa treci atat de brusc la grasimi si carne de porc preparata in j'demii de feluri.
Iar majoritatea "credinciosilor" cam asa fac. Vad oameni in varsta care blesteama prin autobuze dar ei tin post...si poate sunt chiar sunt in drum spre biserica. Frate, ma enerveaza si ma scarbeste asta la maxim. Daca te-ai apucat de ceva, daca vrei sa urmezi calea Lui, pai fa-o pana la capat, nu ma injura acum si peste 10 minute asculti slujba.
Iar postul asta este cam la fel...stai si poftesti la un bol de lapte si injuri in gand, dar nu te lasi...asta este credinta? Ce vrei sa dovedesti si mai ales cui? Nu oi fi eu aia credincioasa, dar daca ma apuc de un rahat, pai ma tin de el pana la capat, din toate punctele de vedere. Postul nu inseamna doar abtinerea de la mancare...
Ma rog, abia astept sa vad cate cazuri de indigestie vor fi semnalate anul acesta....
Frumoasa si Bestia
Sursa foto: http://fidelity.weblog.ro/
Nu am ce sa spun. Nu mai pot sa spun.Initial, nu am vrut sa spun nimic. S-a comentat mult si poate nu destul. Iata-ne imaginea in Times Online:
http://www.timesonline.co.uk/tol/news/photo_galleries/article6949989.ece?slideshowPopup=true&articleId=6949989&nSlide=1§ionName=PhotoGalleries
Ma intreb, oare unde ne situam?! Asa suntem, asta vor ei sa vada sau asta le permitem noi sa vada sau nu ne mai pasa pur si simplu?! Poate cate putin din toate...
Unde sunt ei cand canta Tudor Gheorghe, au stat vreodata de vorba cu Grigore Lese, au facut vreodata hora alaturi de noi de 1 Decembrie, i-a interesat cum isi petrec romanii sarbatorile, ce obiceiuri si traditii exista in diferite zone ale tarii?! Ne-a intrebat vreodata cineva cine suntem?! Oare ne-a ascultat vreodata cineva?! Vrea cineva sa ne cunoasca cu adevarat?! Noi vrem sa ne cunoastem cu adevarat sau ne multumim si noi cu reflectia din oglinda, cu Bestia?!
Daca o privim prea mult, s-ar putea sa ne si placa.
Sarmana Fata Frumoasa!
Pentru Ei... cei care in decembrie '89 au plecat dintre noi
Rugăciune
Tatăl nostru carele eşti în ceruri
coboară, de eşti, pe pământ
şi opreşte viforul morţii
şi fă din căşti pălării
şi mângâie feţele morţilor
păstrându-i în viaţă pe vii
şi stai printre noi de ni-eşti tată,
din sângele scurs făcând vin
şi fă din oricare armată
alaiuri civile.
(Eugen Jebeleanu)
V-as ruga prieteneste daca voiti a transmite Rugaciunea pe blogurile voastre sau sa o recomandati altora (fara linkuri de trimitere), pentru ca memoria Lor sa dainuie, sa lumineze in aceste zile precum flacara unei lumanari. Multumesc!
Bon Voyage!
Ora 20:05. Ajung acasă, după ce îmi termin treburile de familie în Ploiești. Ora 20:15. Încep să-mi fac bagajele. Ora 20:45. Plec spre gară. în încercarea de a găsi un bancomat care să mai aibă bani de dat, se face 20:55. Ajung la gară la 20:59, iar când ajung la ghișeu observ cu stupoare că trenul cu care trebuia să plec nu mai vine la 21:06, ci la 20:59. M-a ajutat atotputernicul cu o întârziere de 5-6 minute aplicată trenului în discuție. Reușesc în fugă să-mi iau bilet, merg fuga-fuga la peron, ajung exact în momentul sosirii trenului, și mă așez liniștit pe scaun. Mă apuc ca un cetățean umil ce sunt să mă joc un nfs. Dar nu mi se permite, întrucât românul din fața mea mă asaltează cu întrebări despre "mamutul" pe care îl țineam în brațe (era vorba despre laptopul meu, care este ceva mai mare decât ce vezi în viața de zi cu zi.). Pierd un sfert de oră încercând cât mai subtil să-i transmit compatriotului că nu mă interesează uimirea lui la vederea unui laptop de 17.3 inch, și că am lucruri mai importante de făcut. Îmi petrec următoarele 29 de minute înjurându-mi mașina pentru că era incapabilă să scape dintr-o urmărire infernală cu poliția (z'gura mă-tii de Aston Martin DB9). Ajung în gară, la ora 21:49, și fiind ferm convins că metroul nu mă mai poate ajuta (ultima oară când am luat metroul la ora aia m-a lăsat la Eroilor pentru că i se sculase driverului să scoată metroul din circulație.), am mers în pas săltat ca o adevarată scufiță roșie către stația de taxiuri, unde sunt asaltat de oferte care mai de care mai colorate. Una în particular mi-a trezit un sentiment spartan. Treaba stă așa, de la gară până la Leu se face o dată la stânga și o dată la dreapta. Pe urmă se ține drept înainte. Drumul cu mașina durează maxim 6 minute si 23 de secunde. Prietenul meu taximetrist, cu o siluetă de-a dreptul preistorică, mi-a transmis informația conform căreia dorește să mă scape de 20 de lei în acest traseu. Mi-am dorit atât de tare să-i dau o informație obscenă pur românească încât fierbeam, dar m-au calmat omenia și faptul că eram în public. L-am întrebat pe un ton calm de ce ... ahem... vrea 20 de lei pe o cursă care face doar 7? Neomul mi-a răspuns senin că nimic nu scapă neplatit, că este criză, că benzina costă 4 lei, și că este 12 lei o sticlă de lichid de servodirecție (țineți minte, se face odată stânga, și odată dreapta de la gară până la Leu.). Am încheiat diplomatic discuția spunând că nu e vorba de lichid de servodirecție ci probabil este alcool ce are el între sinapse, și am plecat către alt taximetrist care părea că mă înțelege, ascultând toată discuția. Cu coada ochiului am privit cum preistoricul a șovăit către mașină nervos și a demarat în trombă pe lângă celelalte mașini, uitând parcă de prețul exorbitant al lichidului de servodirecție. Am ajuns la Leu plătind doar 7 lei, așa cum prezisesem, dar cu un bagaj voluminos de "chestie" isterică si ilariantă (adica o cam dădeam din râs în plâns). Bon Voyage!, să mai tot treci prin București în condițiile astea! Da, da, da, să molfăi ștuțul de ziua ta!
Made in Romania
Bun, sa revenim, am stat si m-am gandit...poate unele titluri nu se pot traduce exact, dar sa fim seriosi, cand intalnim cuvinte simple de genul "Ghost"...
de ce nu traducem pur si simplu "Fantoma", scurt, curat, corect si la obiect. Pai da cum, pana nu-si pune romanasul amprenta nu se simte bine. Si uitati cum s-a tradus acest titlu, pe plaiurile noastre mioritice "Fantoma mea iubita". Cata inteligenta...cata imaginatie...nu pot zice decat ...oauuu!
Alt exemplu este filmul horror "Mirrors", care foarte simplu se traduce "Oglinzi". Dar cand e vorba de Romania, totul ia o amploare nemaivazuta, o adevarata arta la care se adauga si un strop de imaginatie si ia uite ce a iesit:"Oglinzi Malefice". Taraaam, nu-i asa ca ati ramas impresionati? Si eu :)
Si pentru ca tara noastra este un izvor nesecat de inspiratie, lista continua:
- "Lost Souls"- acesta are doua variante: 1 "Intre bine si rau"; 2 "Casa bantuita"
- "Saw"- "Puzzle Mortal"
- "The Taking of Pelham 1 2 3" - "123 S-a furat un tren"( acesta este absolut genial).
- "Rebound"- "Idila cu dadaca mea" :))
- "Spread"- "Playboy de L.A."
- "Made of honor"- "Mireasa e iubita mea"
- "The Ring"- "Avertizarea"
- "Scream"- "Tipi sau fugi"
- "Sex in the city"- "Totul despre sex"
- "Gossip Girl"- "Intrigi la New York"
- "Couples Retreat"- "Vacanta all inclusive"
In curand va fi lansarea propriului meu film intitulat "The land of choice"- "Traim in Romania, mahala de la A la Z". Da, din pacate si eu sunt romanca, motiv pentru care am furat din "arta" mioritica. :))
P.S. Nu va fi nici un film, cred ca v-ati prins...
Nume haioase
- Păsărică- ( 1.728 familii)
-Labă- ( 880 familii)
-Nebunu- ( 850 familii)
-Mortu- (581 familii)
-Blegu- ( 515 familii)
-Sulică- (540 familii)
-Puţică- (244 familii)
-Muia- (233 familii)
-Bucilă- (228 familii)
-Pipi- (226 familii)
-Beţivu- (219 familii)
-Jegu - (95 familii)
-Nespălatu- (70 familii)
-Găinaţ - (61 familii)
- Pişu - (54 familii)
-Gunoi- (41 familii)
-Muc- (29 familii)
-Regulatu- (27 familii)
-Pârţan- (9 familii)
-Bulan- (7 familii)
-Pizdelea- (9 familii)
- Curu- (6 familii)
-Coi- ( 3familii)
-Sfârc- ( 16 familii)
Aşa la prima vedere nu pare cine ştie ce. Dar ia gândiţi-vă că vi se prezintă un nou coleg: vă rog să faceţi cunoştinţă cu noua voastră colegă, D-na Sfârc. Mâine va veni şi d-na Pizdelea. Apropo, d-l Regulatu nu a venit astăzi la muncă?
Săracii de ei. Dacă m-aş fi născut cu un astfel de nume, sigur l-aş fi schimbat. Dar până să ajung la momentul când puteam face schimbarea...auci!
Un alt fel de educatie
Am citit in postari foarte interesante pe tema saptamanii si mi-am amintit de o postare de-a mea mai veche, pe care am s-o reiau aici...nu e vorba de educatia aceea clasica pe care majoritatea am primit-o acasa si la scoala, si nici despre educatia pe care copiii nostri o vor primi la fel, ci de un alt fel de "educatie", una pe care nu o cerem neaparat, dar suntem, fara sa vrem, tintele ei si mi.ar placea ca, daca aceasta "educare" tot se produce, sa fie macar una constructiva.
Uof-ul meu, pe langa modalitatea in care este inteleasa astazi educatia in scoli sau in sanul familiei, e tot legat de educatie, dar ma refer acum la lipsa totala de educatie prin mass-media sau, mai mult, la "educarea" populatiei prin distrugerea criteriilor de selectie. Poate datorita bogatiei de intamplari in sfera politica din ultimele luni, media a fost ceva mai preocupata in acest sens si multe din cele prezentate in postarea mea nu sunt de actualitate pentru acest moment, dar trece campania si vor fi din nou....
Nu avem cum sa facem abstractie de media, astea sunt vremurile pe care le traim, suntem aproape in permanenta conectati la televizor si la internet si, vrem-nu vrem, suntem bomboardati cu informatii care mai de care mai aberante pe aceste cai...Poate ca unii dintre noi reusesc sa selecteze si sa urmareasca numai ceea ce merita, ce aduce un plus de valoare educatiei, culturii, filosofiei lor de viata, dar cei mai multi nu reusesc si chiar nu ii consider pe ei vinovati...nu ne putem astepta ca, dupa atatia ani de 2 ore program tv, cateva ziare si reviste, populatia sa fie experta in a selecta ce urmareste.
Este firesc ca omul, care are in el un sambure al curiozitatii , curiozitate care de multe ori este orientata gresit spre "ia sa vedem ce mai fac altii...ia uite ce-a facut ala, aia etc", este foarte usor de manipulat sa urmareasca toate aberatiile de stiri si de emisiuni care ii satisfac apetitul de "senzational". Si uite asa avem la tv numai stiri cu crime, violuri si alte oribilitati de-astea, avem stiri, dar si emisiuni intregi despre disparitii inexplicabile, nunti, botezuri, inmormantari din high-life-ul romanesc, incat tot romanul ajunge sa-si doreasca o nunta ca a Monicai Columbeanu sau, de-a dreptul morbid, o inmormantare ca a lui Dolanescu...ca sa nu mai vorbim de stirile din sfera manelelor si de programe care dau numai astfel de...schelalaieli (era sa zic muzica si sa jignesc astfel o multime de artisti adevarati).
Sacrificam educarea populatiei pe altarul audientei. Se intampla si lucruri frumoase in tara asta, mai castigam cate un premiu la un festival de film, mai au loc lansari de carte si alte evenimente culturale...dar, in cazul de exceptie in care la stiri se mai da si un astfel de eveniment pe parcursul a 30 de secunde de emisie, trebuie neutralizat rapid prin cel putin 30 de minute despre nunta vreunui manelist, despre ce vorbe de duh a mai spus Becali si crime cutremuratoare, a caror descriere detaliata nu face decat sa incite la alte mizerii de acest fel. Nu sunt pentru musamalizarea stirilor proaste, dar nici pentru regularitatea prezentarii lor cu lux de amanunte umflate.
Toate astea ne fac pe toti sa zicem : Doamne, ce natie suntem! pentru ca nu avem suficient acces si la lucrurile bune care se intampla si care ar mai crea un echilibru. In plus, omul se obisnuieste cu astfel de porcarii si, in mod firesc, cu timpul, nu mai gusta o emisiune frumoasa, un film bun, devine avid de senzational. In loc sa vada o emisiune de cultura, dintre putinele care se dau la tv, cel mai probabil cu audienta minima, sa asculte o muzica buna sau sa vada un film din care sa invete ceva, cauta postul unde Capatos il/o are invitat/a pe Naomi sau postul unde Oana Zavoranu isi da drumul la gura sau emisiunea de spalat creierii a Monicai Columbeau (daca o mai fi, dar cred ca a supravietuit, ca doar are audienta) si scapa din vedere simplitatea si frumusetea vietii, scapa din vedere ca viata inseamna altceva decat opulenta, fitze, bani castigati pe o coarda vocala stricata sau niste picioare ceva mai lungi si o cupa bogata la sutien.
Este firesc ca omul, care are in el un sambure al curiozitatii , curiozitate care de multe ori este orientata gresit spre "ia sa vedem ce mai fac altii...ia uite ce-a facut ala, aia etc", este foarte usor de manipulat sa urmareasca toate aberatiile de stiri si de emisiuni care ii satisfac apetitul de "senzational". Si uite asa avem la tv numai stiri cu crime, violuri si alte oribilitati de-astea, avem stiri, dar si emisiuni intregi despre disparitii inexplicabile, nunti, botezuri, inmormantari din high-life-ul romanesc, incat tot romanul ajunge sa-si doreasca o nunta ca a Monicai Columbeanu sau, de-a dreptul morbid, o inmormantare ca a lui Dolanescu...ca sa nu mai vorbim de stirile din sfera manelelor si de programe care dau numai astfel de...schelalaieli (era sa zic muzica si sa jignesc astfel o multime de artisti adevarati).
Sacrificam educarea populatiei pe altarul audientei. Se intampla si lucruri frumoase in tara asta, mai castigam cate un premiu la un festival de film, mai au loc lansari de carte si alte evenimente culturale...dar, in cazul de exceptie in care la stiri se mai da si un astfel de eveniment pe parcursul a 30 de secunde de emisie, trebuie neutralizat rapid prin cel putin 30 de minute despre nunta vreunui manelist, despre ce vorbe de duh a mai spus Becali si crime cutremuratoare, a caror descriere detaliata nu face decat sa incite la alte mizerii de acest fel. Nu sunt pentru musamalizarea stirilor proaste, dar nici pentru regularitatea prezentarii lor cu lux de amanunte umflate.
Toate astea ne fac pe toti sa zicem : Doamne, ce natie suntem! pentru ca nu avem suficient acces si la lucrurile bune care se intampla si care ar mai crea un echilibru. In plus, omul se obisnuieste cu astfel de porcarii si, in mod firesc, cu timpul, nu mai gusta o emisiune frumoasa, un film bun, devine avid de senzational. In loc sa vada o emisiune de cultura, dintre putinele care se dau la tv, cel mai probabil cu audienta minima, sa asculte o muzica buna sau sa vada un film din care sa invete ceva, cauta postul unde Capatos il/o are invitat/a pe Naomi sau postul unde Oana Zavoranu isi da drumul la gura sau emisiunea de spalat creierii a Monicai Columbeau (daca o mai fi, dar cred ca a supravietuit, ca doar are audienta) si scapa din vedere simplitatea si frumusetea vietii, scapa din vedere ca viata inseamna altceva decat opulenta, fitze, bani castigati pe o coarda vocala stricata sau niste picioare ceva mai lungi si o cupa bogata la sutien.
Si repet: nu ii consider atat vinovati pe cei care se complac in a admira aceste modele de parvenitism, lipsa de orice talent si bun simt, cat pe cei care promoveaza aceste modele in detrimentul unor valori reale, care exista!
Citeam pe alte bloguri ca trebuie sa ne educam copiii in asa fel incat macar noile generatii sa se lepede de non-valori si sunt de parere ca si pe noi insine inca mai putem sa ne educam in acest sens, dar trebuie sa recunoastem ca, din pacate, atat noi, cat si copiii nostri, suntem supusi atacurilor continue ale informatiilor distrugatoare de neuroni si educatie...oricat am vrea, nu putem stopa accesul la mizeria mass-mediei, iar educatiei de acasa i se adauga inevitabil cea din scoli si din media.
Insa goana dupa audienta distruge atat educatia de acasa, cat si pe cea din scoli, pentru ca si parintii, care nu pot fi toti intelectuali, oameni culti, ca asta e echilibrul societatii, sunt indoctrinati cu aceleasi "valori", iar colegii de scoala vorbesc a doua zi probabil numai despre cum a cantat Naomi "De-ai fi tu salcie" (am o mare problema cu acest moment "muzical" din orice emisiune!!!) sau despre ce si-a mai cumparat nu stiu ce vedeta si pe unde se mai plimba. Copiii, indiferent cat incerci sa le monitorizezi educatia, in afara de ce le oferi tu, vor lua lectii de viata de la Monica Columbeanu, de la fotbalistii si cantaretii, mai mult sau mai putin scoliti, dar care trec bacul...
Citeam pe alte bloguri ca trebuie sa ne educam copiii in asa fel incat macar noile generatii sa se lepede de non-valori si sunt de parere ca si pe noi insine inca mai putem sa ne educam in acest sens, dar trebuie sa recunoastem ca, din pacate, atat noi, cat si copiii nostri, suntem supusi atacurilor continue ale informatiilor distrugatoare de neuroni si educatie...oricat am vrea, nu putem stopa accesul la mizeria mass-mediei, iar educatiei de acasa i se adauga inevitabil cea din scoli si din media.
Insa goana dupa audienta distruge atat educatia de acasa, cat si pe cea din scoli, pentru ca si parintii, care nu pot fi toti intelectuali, oameni culti, ca asta e echilibrul societatii, sunt indoctrinati cu aceleasi "valori", iar colegii de scoala vorbesc a doua zi probabil numai despre cum a cantat Naomi "De-ai fi tu salcie" (am o mare problema cu acest moment "muzical" din orice emisiune!!!) sau despre ce si-a mai cumparat nu stiu ce vedeta si pe unde se mai plimba. Copiii, indiferent cat incerci sa le monitorizezi educatia, in afara de ce le oferi tu, vor lua lectii de viata de la Monica Columbeanu, de la fotbalistii si cantaretii, mai mult sau mai putin scoliti, dar care trec bacul...
Nu ravnesc la cultura si spiritualitatea altora...in tari "civilizate", din Europa de exemplu, nu dau nume, incultura este indiscutabil mai adanca, oameni vazuti bine acolo, care castiga bine raportat la nivelul de acolo, nu cunosc notiuni elementare de geografie a continentului nostru, de istorie, literatura si altele...informatia se opreste la granitele tarii lor...ii banuiesc de aroganta, dar de fapt nu ma intereseaza cauza inculturii lor. Sa fim mandri ca, pe aceste meleaguri, exista inca un respect pentru cultura si pentru spiritualitate! Da, acest respect exista, il vad inca la o parte dintre oamenii din jurul nostru, care zic despre cineva, inca admirativ, ca e destept sau ca stie multe, dar nici cultura, nici spiritualitatea si nici respectul pentru ele nu sunt promovate si, daca nu facem ceva, riscam ca intr-adevar sa ne identificam, ca natie, cu aberatiile din mass-media.
Citeam acum cateva luni un articol scris de un elvetian care a trait in Romania si care spunea ca parerea Europei despre noi este total gresita...el a gasit foarte multe lucruri frumoase in oamenii de aici, valori adevarate, dar nu poate invinui celelalte tari ca au asa pareri, pentru ca ei ne vad asa cum ne aratam. Imi pare rau ca nu am gasit mail-ul cu acest articol, dar imi amintesc ca facea un paralelism foarte inspirat intre faptul ca Europa ne considera un popor de romi si faptul ca televiziunile noastre dau n emisiuni despre romi, exagereaza (putin spus) in a promova o muzica pe care bietul om nu o intelegea deloc (cine-l invinuieste?!) numita "manele", ca revelioanele tv romanesti abunda in vedete care canta asa ceva si in scenete de un dezavarsit prost-gust. Si mare dreptate are nenea elvetianul cand ne critica pentru ca nu suntem in stare sa aratam ce putem, reusind sa scoatem in fata doar ce e mai prost si cu care, in mod justitficat, altii ne identifica. Asta este reclama pe care mass-media ne-o face!
Sunt oameni care spun ca "pe perioada de criza ies oamenii de valoare la suprafata", asta este si parerea mea si sunt sigura ca, in plan cultural, lucrurile se vor schimba, iar oamenii, mai devreme sau mai tarziu, vor reveni la un sistem de valori sanatos, dar ce putem face sa se intample mai degraba mai devreme decat mai tarziu?! Nu putem astepta ca statul de exemplu sa faca ceva si nu doar pentru ca si cei care inseamna statul sunt indirect interesati de audienta construita pe mizerie, dar si pentru ca, chiar de n-ar fi asa, autoritatile ar putea sa cenzureze doar anumite categorii de informatii, pe cele care reprezinta atacuri concrete si exprese la educatie, morala, etica, nu si pe cele care sunt un atac la bunul simt sau atacuri indirecte la imaginea tarii si la educarea oamenilor, pentru ca ar lovi in libertatea de exprimare si in transparenta in informare.
Asa incat, singurul lucru care imi vine in minte, ar fi sa incetam sa le mai facem audienta celor care ne indoctrineaza cu aberatii, astfel, pentru cei care exceleaza in porcarii, sa nu mai memoram in televizoare posturile respective, ca sa nu riscam sa le oferim nici macar 1 secunda de audienta cat schimbam canalele, pentru altii care mai au si programe cat de cat normale, sa nu mai zabovim in timpul celor proaste. Recunosc ca nu stiu daca este o solutie viabila si cu efect, altfel decat la nivel individual, dar poate, cine stie, vom reusi sa mai zdruncinam audienta si sa tragem un semnal de alarma ca ne-am saturat sa fim tratati ca o natie cu un IQ minim.
Poate, inca o solutie ar mai fi sa scriem...asa cum fac eu acum, asa cum faceti voi de multe ori, si eventual, sa le trimitem si Intaltimilor lor, sugativele de audienta, mesaje de acest gen...cu cat vor primi mai multe, cu atat vor intelege ca targetul lor de audienta se limiteaza din ce in ce mai mult...Ceva mai extrem, ma gandeam la o actiune in masa sau, mai degraba inactiune, in sensul ca, in anumite zile, sa tinem televizoarele inchise la orele la care ei asteapta maxima audienta...Sunt doar niste idei, habar nu am daca ar functiona intr-adevar vreuna, pentru ca, pana acum, nu mi-am propus niciodata vreo reactie, altfel decat individuala, la bombardamentul negativ al lumii inconjuratoare.
Ditamai postarea :)) si tot nu mi se pare destul pentru a desfiinta, macar in felul asta, manipularea in directii complet eronate de catre cei care ne informeaza, ne distreaza si ar trebuie sa ne si educe.
Poate, inca o solutie ar mai fi sa scriem...asa cum fac eu acum, asa cum faceti voi de multe ori, si eventual, sa le trimitem si Intaltimilor lor, sugativele de audienta, mesaje de acest gen...cu cat vor primi mai multe, cu atat vor intelege ca targetul lor de audienta se limiteaza din ce in ce mai mult...Ceva mai extrem, ma gandeam la o actiune in masa sau, mai degraba inactiune, in sensul ca, in anumite zile, sa tinem televizoarele inchise la orele la care ei asteapta maxima audienta...Sunt doar niste idei, habar nu am daca ar functiona intr-adevar vreuna, pentru ca, pana acum, nu mi-am propus niciodata vreo reactie, altfel decat individuala, la bombardamentul negativ al lumii inconjuratoare.
Ditamai postarea :)) si tot nu mi se pare destul pentru a desfiinta, macar in felul asta, manipularea in directii complet eronate de catre cei care ne informeaza, ne distreaza si ar trebuie sa ne si educe.
Braga si halvita proaspete
Am gasit o recomandare la Razvan Exarhu pe blog.
Se referea la o veche cofetarie din "orasul de jos" din Slatina, "tinuta" inca de niste albanezi unde gasesti o braga speciala...si ca te poti duce pana acolo numai cu acest scop (acum depinde din ce locatie din Romania, dar indemnul era in mare parte pentru bucuresteni...).
Eu una voi urma sfatul, poate chiar in we asta. Daca va tenteaza ideea, poate incercati si voi :) !
Se referea la o veche cofetarie din "orasul de jos" din Slatina, "tinuta" inca de niste albanezi unde gasesti o braga speciala...si ca te poti duce pana acolo numai cu acest scop (acum depinde din ce locatie din Romania, dar indemnul era in mare parte pentru bucuresteni...).
Eu una voi urma sfatul, poate chiar in we asta. Daca va tenteaza ideea, poate incercati si voi :) !
Dansez pentru tine...
Fiecare concurent are o poveste, un vis si danseaza pentru a-l indeplini, fiind jurizati si asa mai departe. Bun, deci se jurizeaza prestatia concurentilor...evolutia lor, intr-un cuvant dansul. Atunci de ce voteaza publicul la final? Credeti voi, ca acest public are habar de tehnici si originalitate...si ce mama naibii mai trebuie p'acolo? Sau voteaza povestea cea mai lacrimogena? Atunci de ce nu s-a facut o emisiune gen ...." ajutati-ma si pe mineeee", unde fiecare isi spune durerea iar la final publicul decide. Sau sa se intituleze "cine are cele mai multe cunostinte", pentru ca sunt sigura ca doar acestia isi irosesc creditul...doar nu ma apuc eu sa votez, ca nu m-am tampit.
Apoi ma enerveaza la culme anumite cazuri ce sunt prezentate printre picaturi. O familie simpla, care abia isi ducea traiul de pe o zi pe alta...dar ei isi doreau copil. Medicul i-a sfatuit sa nu faca acest pas...dar ei isi doreau dom'le. Si rezultatul? Un copil fara o mana, caruia nu-i pot cumpara medicatia corespunzatoare. Si vin sa ceara prin intermediul acestei mirifice emisiuni... Pai de ce mama naibii ai facut copilul acesta? Cand tu stii ca nu-ti poti permite sa intretii nici macar o pisica, te mai sfatuieste si medicul...dar tu o tii pe a ta...cum se numeste? Prostie, cumva? Si acum de ce vii sa cersesti? Du-te si da-ti cu ciocanul in cap...pentru ca ai avut sansa sa iei o decizie inteleapta si uite ce ai facut. Copilul acela ce vina are?.... prostie fara limite...hai sa promovam prostia. La asta ne pricepem cel mai bine. Iar Iulia Vantur, mai si declara : " voi sunteti un exemplu pentru noi toti". Ce sa-i mai zici? Te lasa masca.
Ca sunt si alte cazuri...cu probleme ce intervin pe parcurs...boli si alte nebunii, ok nimic de zis. Acolo merita un efort pentru a ajuta.
In seara aceasta au iesit Radu si Elena...probabil nu aveau visul prea emotionant...nu stiu. Eu ma uitam, recunosc, pentru Radu.
Restul emisiunii....prostie promovata la maxim, glume expirate...povesti si iar povesti, intrerupte din 5 in 5 minute de reclame. Ce sa zic...un deliciu de emisiune!
Abonați-vă la:
Postări (Atom)