Home alone and happy

Emiliana Torrini. O stie cineva? Eu n-am gasit prea multi, nu in cercurile mele. Nascuta in Islanda, a urmat cursurile unei scoli de opera. Voce are, din plin. Ritm, da. Versuri da. Imagine da. Pai si atunci de ce ne intoxicam cu Andreea Balan sau Banica? De fraieri. Degeaba. Ritm nu, imagine praf, versuri imbecile, nimic de transmis. Teoretic ar fi un oarecare ritm, copy paste de la o alta melodie.
Spuneam de melodia asta, cu al ei "home alone". Se numeste Nothing brings me down. Mi-am adus acum aminte fiindca i'm home alone and happy. Fun fact.
Un coleg mi-a zis odata: Asculta Emiliana. O sa-ti placa. Veni vidi vici.
Asa a si fost. Fiindca muzica trebuie sa insemne mai mult decat bas si tobe. Da, ajuta si ele. Uneori e ok instrumental si atat, uneori sunt ok si melodii mai lejere. Dar totusi, sunt niste limite. Toate tind spre simplitate. Minimalismul asta ma distruge psihic. Oamenilor, minimalismul e ok. Dar nu la extrem. (aiurea joc de cuvinte)
Hai sa simplificam ce trebuie sa fie simplificat dar sa nu ( si aici pierd pseudo-citatul) le pierdem importanta.
Hai sa facem ceva nou, da, dar hai totusi sa nu facem cale intoarsa de la tot ce-am invatat pana acum. In ritmul asta S.Brown si  Coelho or sa devina scriitori de capatai. Pai... nu e prea bine, nu? Inteleg un Coelho, ca lectura usoara, intre doua carti bune. Dar nu doar atat. Inteleg ca fiecare  are nevoie de o scapare sau mai multe. Dar sa fie scapari, nu constante. La fel in toate Artele.  Pictura poate face oricine, muzica la fel. Fiecare poate sa dea cu batul in tobe si sa scoata sunete... ba chiar note muzicale( ca sa vezi!) dar nu muzica. Aici intervine partea mai dificila. E nevoie de talent, dedicatie, o oarecare cultura, un mesaj, un scop. De fapt, sunt multe lucruri care se imbina aici. Nu toti le avem pe toate, clar. Ba chiar, foarte bine!  Dar hai sa fim cuminti si sa nu ne bagam unde nu ne fierbe oala. A Banica putea linistita sa se faca model, daca tot ii place sa se laude cu minunatia ei de corp. Dar nu canteareata, fiindca, sa fim seriosi, duduia nu canta. Da din gura. Atat. Si ca ea sunt multe altele. Si multe si multi. Ce ma deranjeaza cel mai mult e faptul ca astia, minunatii oameni fara talent, iau din spatiul celor care merita. Am cautat de curiozitate, pe Sfantul GOOGLE, "cantarete romance". Pe prima pagina se gasesc asa: Wikipedia, cantarete sexy sau cantarete in Playboy. Stiti ce n-am vazut pe prima pagina?  Respect. E nasol. Nasol pentru noi toti.
Emiliana Torrini nu e asa. Ea canta, si canta frumos. Are si o imagine frumoasa, fara artificii, fara sclipici si fara vulgaritati. Are si mesaj ascuns intre randuri, si ritm pe care sa-l simti. Si o sensibilitate care te face sa te pierzi intr-o urma de soare.Una mica mica si jucausa, exact o pata de soare primavara cand abia se dezmorteste pamantul. Ascultati muzica, nu zgomot. Zgomot e prea mult. .