Mafia imobiliara din Timisoara: Un ofiter de SECURITATE a cumparat Casa Muhle si a vandut-o apoi TIGANILOR
Presiunea
societăţii civile din Timişoara asupra Casei Mühle provoacă dureri de
cap celor care ani de zile au stat liniştiţi. Zilnic apar noutăţi despre
cum a fost acaparată această clădire care se află pe lista de monumente
şi cine sunt în spatele acestor afaceri.
Vila aflată la colţul străzii Victor
Babeş cu bulevardul Mihai Viteazul, niciodată nu a fost revendicată de
urmaşii familiei celui mai important florar din Imperiul Austro-Ungar.
Aşa se face că cel care au locuit acolo în chirie până în anul 1990, un
ofiţer de Securitate – conform unei surse din Primăria Timişoara, a
cumpărat casa pe legea 112. Partea interesantă este că nu toată casa a
putut fi cumpărată, ci doar o parte. Cealaltă jumătate a aparţinând
Primăriei Timişoara.
Baştanii au câştigat lejer în instanţă meciul cu primăria
După ce a cumpărat casa cu bani de
nimic, proprietarul a găsit repede un client pentru a se îmbogăţi, chiar
dacă Legea 112 interzice vânzarea casei cumpărare timp de zece ani. Cei
care au avut bani şi erau dispuşi să cumpere Vila Muhle erau membrii
familiei de rromi înstăriţi Stancu.
Pentru a reîntregii clădirea, avocaţii
lui Stancu au apelat la justiţie, câştigând fără nicio problemă. În mod
ciudat, primăria nu şi-a exercitat dreptul de preemţiune,
Între timp, au mai avut câteva tranzacţii imobiliare între membrii aceleiaşi familii, iar ultima a avut loc în anul 2011.
Deşi legea spune că toate clădirie
aflate în patrimoniu trebuie să treacă prin hotărâre de consiliu local,
acest lucru nu s-a întâmplat în acest caz.
“La ultima vânzare, în mai 2011, s-a
solicitat ca primăria să îşi exercite dreptul de preemţiune sau nu,
având în vedere că face parte din ansamblu de patrimoniu. Nu şi-a
exercitat acest drept deşi preţul de vânzare a fost de 100.000 de euro.
Probabil că nu s-a pus problema de a cheltui bani pe case. Sper că
aceste acte să folosească în discuţiile legate de Casa Mühle, pe viitor.
În 2011 acesta a fost preţul oficial, poate fi luat în discuţie la
expropiere”, a declarat Dan Diaconu, viceprimarul Timişoarei.
Consilier local PSD a împrumutat cu bani baştanii imobiliari
În perioada în care ţiganii încercau să
facă o tranzacţie imobiliară, Casa Mühle se afla ipotecată de către
Andrei Petrişor, actual consilier PSD, nimeni altul decât fiul
avocatului Petre Petrişor.
Petrişor i-a împrumutat pe ţigani cu
aproximativ 500.000 de euro, în decurs de mai mulţi ani, fiind
instituite ipoteci pe teren şi clădire. Consilierul susţinea că el
urmărea de fapt să pună mâna pe Casa Mühle.
Conform pressalert.ro, toate ipotecile
au fost radiate din Cartea Funciară după ce în 23 mai 2011 (cu o zi
înainte de a depune actele de vânzare-cumpărare la primărie), soţia
consilierului local a dat o declaraţie notarială prin care afirma că
i-au fost restituite toate împrumuturile şi nu mai are nici un fel de
pretenţie, ulterior fiind radiate ipotecile.
Secretarul Primăriei Timişoara, Ioan
Cojocari, a fost categoric când a fost întrebat de pressalert.ro despre
vânzarea clădirilor aflate pe lista Monumentelor Istorice, afirmând că
“toate trebuie să treacă prin consiliul local dacă este pe lista
monunmetelor. Este treaba celor de la Direcţia Patrimoniu. Eu pun viza
dacă-mi vine de la ei o hârtie. De unde să visez eu că un ţigan vrea să
vândă ceva? Nu se putea fără consiliul local. Legea este clară”.
Fostul director al Direcţie Patrimoniu,
Constantin Miuţ, susţine că documentul semnat este legal şi corect
pentru că “există în hotărârea de consiliu o prevedere care spune că
pentru un apartament nu trebuie să treacă prin consiliu local. Nu mai
ştiu exact ce s-a solicitat în cerere. Au trecut doi ani de atunci. Sunt
toate actele la Administrare Imobile”, a spus Miuţ, citat de
pressalert.ro.
“Au sfătuitori bine documentaţi şi pregătiţi”
Primarul Timişoarei, Nicolae Robu, nu a
primit acceptul Consiliului Local, pentru a purta negocieri cu
proprietari pentru cumpărarea Casei Muhle. Şi
asta pentru că la ultima şedinţă de consiliu, doi consilieri din partea
Partidului Conservator şi unul de la PPD D au votat împotrivă.
Singura posibilitate este ca preşedintele Consiliului Judeţean Timiş, Titu Bojin, să ceară expropierea vilei.
“Proprietarii actualei case, şi ale
altor case de acest gen, au sfătuitori bine documentaţi şi pregătiţi. Au
legături şi informaţii la care un om de rând nu poate să aibe acces.
Demersul meu a fost pentru reinstaurarea legalităţii. Miza nu este casa
în sine, ci cutia Pandorei. Ce se poate afla despre procedele şi
mecanismele care duc la acest gen de împroprietăriri, unde un funcţionar
uită să trimitea o hârtie, sau pun o semnătură fără să fie atent”, a
declarat Corneliu Vaida, unul din timişorenii care iniţiat protestele
sub sloganul “Salvaţi Casa Mühle”.
Problema
este că organiele de anchetă nu doresc să privească înapoi şi să vadă
cum s-au vândut casele obţinute prin Legea 112, deşi timp de zece ani
acest luru este interzis.
“Există o plângere penală din iunie
2012, pentru lucrări ilegale la un monument istoric, dar zace în
sertarul unui poliţist care nu şi-a pus rezoluţia în acest dosar. În
condiţiile în care în alte cazuri sunt mult mai expeditivi. Vedeţi
exemplul acelor tineri care au spus că oferă 300 de lei ţigăncilor care
dovedesc că s-au sterilizat, fără să le ameninţe sau să le oblige. Cel
care a scris acel anunţa a fost ridicat de mascaţi. În alte cazuri
justiţia nu face nimic”, a mai spus Vaida.
Mai mult, reprezentanţii firmei care a
făcut lucrări la Casa Muhle, care nu au respectat autorizaţia de
construcţie, sunt şi ei de negăsit. Există şi o plângere penală depusă
la Parchet, legată de nerespectarea legii 422, legat de degradarea unui
monument istoric.
„Acest demers a fost făcut pentru casă,
nu împotriva proprietarilor şi etniei lor. Dacă erai italieni, americani
aş fi făcut acelaşi lucru. Această casă e monument şi vreau să o văd la
loc”, a mai spus Corneliu Vaida.
Se doreşte aflarea adevărului?
Casa Mühle poate deschide cutia
Pandorei, deşi e puţin probabil ca acest lucru să se întâmple, cel puţin
în perioada următoare. Deşi în ultima vreme s-a încercat aruncarea
vinei doar pe ţigani, nimeni nu vorbeşte despre cei care au intrat în
posesia vilelor din zona centrală. Cei care au locuit în ele înainte de
Revoluţie au fost nomenclaturiştii comunişti şi foştii securişti, care
după 1990 le-au cumpărat prin legea 112. Unii nu au aşteptat zece ani,
cât spune legea, şi le-au vândut. Cei care aveau bani să cumpere
asemenea vile erau ţiganii de mătase, pe care nimeni nu i-a întrebat
vreodată de unde au averile fabuloase. De Stefan Both – Adevarul
Citeste si Timisorenii au protestat impotriva distrugerii patrimoniului istoric de catre clanurile tiganesti (VIDEO)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu