Salvatore “Lucky” Luciano – povestea senzationala a celui mai temut mafiot al Americii
Luciano a murit in urma cu 50 de ani, din cauze naturale, un lucru destul de neobisnuit pentru oameni de teapa lui. Funeraliile lui au aratat ca cele ale unui sef de stat: sute de curiosi au umplut strazile din Napoli, pentru a urmari procesiunea funerara prin care Mafia isi lua adio de la un rege al lumii interlope.
“In spatele fiecarei mari averi se afla o mare infractiune” – acesta era crezul vietii lui Luciano. Nascut in 1897, in Sicilia, avea doar 9 ani cand familia sa a imigrat in New York, locul perfect, la acea vreme, pentru consolidarea unei cariere infractionale. Pe atunci, bandele de evrei si irlandezi duceau un adevarat razboi, pentru suprematia in comertul ilegal cu alcool. In acest razboi, cu pretentii ridicate chiar, intra si sicilienii.
Coloana vertebrala a Cosei Nostra din New York era formata din 5 familii. Cele mai puternice dintre acestea erau clanurile lui Joe Masseria si Salvatore Maranzano. Totodata, cele doua familii mafiote se luptau pentru suprematie. Desi Luciano era tot sicilian, a ales o cale diferita.
Initial, se aliaza cu un grup infractional format din evrei, numit Kosher Nostra. Pentru Luciano religia sau nationalitatea partenerilor erau irelevante. La un moment dat, Luciano a fost rapit de oamenii lui Masseria, supravietuind cu noroc. Astfel, s-a nascut legenda lui “Lucky” (cel norocos).
In aprilie 1930, Masseria este impuscat, probabil, la comanda lui Luciano. La scurta vreme, acesta a ordonat si uciderea lui Maranzano. Astfel, el elimina doi dintre cei mai puternici capi ai lumii interlope din New York.
Dupa aceste asasinate, Luciano devine “cappo di tutti capi”, seful tuturor sefilor. Stabilit in luxosul hotel Waldorf Astoria, el cladeste un adevarat imperiu infractional.
Principalele legaturi ale lui Luciano sunt stabilite cu polticienii influenti ai vremii. Luciano a castigat averi impresionante din prostitutie, trafic de droguri si inselatorie, pana cand este oprit de un procuror ambitios.
Thomas Dewey, procuror-sef in New York, se angajeaza sa ii arunce pe mafioti in inchisoare, reusind sa-l aduca pe Luciano in fata judecatorului. In timpul procesului, acesta declara: “martorii acuzarii sunt prostituate, matroane de bordel, vagabonzi si oameni fara capatai, proxeneti si fosti detinuti. Se impune sa ascultam oameni rai, pentru a condamna alti oameni la fel de rai”.
Dewey reuseste sa convinga juriul de vinovatia lui Luciano care este condamnat la 50 de ani de inchisoare, pe care, insa, nu-i executa. Cand SUA au intrat in Al Doilea Razboi Mondial, legaturile lui Luciano cu oamenii din docuri si porturi devin foarte pretioase pentru armata americana. Totodata, contactele sale cu Sicilia permit armatei sa finalizeze cu succes debarcarea trupelor in sudul Italiei.
La un an dupa sfarsitul razboiului, in 1946, Luciano este extradat in Italia. Cand calca pe pamant italian, el exclama cu mahnire: “eu sunt baiatul marelui oras (New York – n.red.). Italia este mortal de frumoasa, dar moarta. Aici nu exista nicio posibilitate de afaceri. In realitate, afacerile incep sa-i mearga bine. Isi cumpara o fabrica de spaghete, organizand in paralel o retea internationala de trafic de stupefiante.
Justitia americana il banuia ca este omul care sta in spatele actiunilor mafiei americane.
La 26 ianurie 1962, Luciano se prabuseste pe aeroportul din Napoli, in urma unui subit atac de cord. Moartea sa brusca a alimentat teoria asasinatului. Cu toate acestea, medicul legist nu a detectat semne de moarte violenta. Astazi, mormantul lui Luciano se afla in New York. Mafiotul a dorit sa se intoarca in SUA inca din timpul vietii, insa autoritatile americane au considerat ca acesta ar fi un pas destul de periculos. De Liviu Anghel – Ziare.com
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu