Puya & Smiley


Un comentariu:

  1. Doamne, Puia ăsta mă sperie de câte ori îl văd, îmi aduce aminte de o prietenă a soră-mii, una care debordează de energie irosibilă, când a bătut extrem de insistent de tare în fereastra mea căutând-o pe ea. Tare m-a mai speriat fimeia aceea, când am deschis geamul și am văzut o față masculină de bebeluș, însoțind-o, ale cărei trăsături nu evoluaseră în timp, cu niște gene ridicole, garnisind niște ochi penibili de albaștri. Acei doi să fie fericiți că n-au plecat cu ochi vineți, nu a la Elisabeth Taylor, de lângă fereastra mea. Proastă muiere mi-am zis, iar, după ce l-am văzut pă spălăcitul ăla, de câte ori îl văd pă nefericitul ăsta de Puia îmi vine să pocnesc dispozitivul electronic care mi-l afișează. Bleah!

    RăspundețiȘtergere