Nu-i iertati !

Nu-i iertaţi! o haită de borfaşi, mecanic colorată, supusă ritualic aceluiaşi consemn, îndepărtată crud de mamă şi de tată, ne-aduce existenţa în sapa lor de lemn… în fruntea ei, dementul, o javră ordinară care ne-a sechestrat şi dreptul de-a vorbi, descreieratul care a semănat în Ţară doar vrajba dintre noi, în dreptul de-a muri… nu ne-aţi iertat niciunul, ne-aţi pângărit pe toţi, pe medici şi pe dascăli i-aţi răstignit borând, adunătură oarbă de venetici şi hoţi... fugiţi,spre-a nu vă prinde răbdarea explodând… aţi umilit Ostaşul, tăcut, dar suveran, artistului i-aţi pus bir până şi pe scenă, justiţia aţi frânt-o în râvne de maidan, pe nimeni n-aţi cruţat de jeg şi anatemă… ne mor copiii arşi, în leagăne de îngeri, bătrânii tac şi plâng, în rezumate seci, guvernul ne dictează fatalele constrângeri, e semn că este vremea cu haita ta să pleci… pe poliţişti i-aţi dus mai jos de disperare, pe mame le-aţi distrus în fondul lor suprem, ai pus guvernul ţării elenei la picioare şi balele oranj în cale i se-aştern… din lege aţi făcut cheremul poftei chioare, iar din legislativ, un jaf şi-o mascaradă, simţind pe os cuţitul, nimic nu ne mai doare borfaşi înveşmântaţi în straie de paradă… ne-aţi asmuţit pe toţi în contra tuturora spre a vă aduna voi, haita, tot mai strâns, azi au sosit, istoric, secundele şi ora să vă-aruncăm din jilţuri, să ne oprim din plâns… nu bogăţia haitei, nici luxul sau huzurul, nu desfătarea oarbă-a lichelelor ne doare, ci aroganţa lor, cinismul şi sperjurul jucat naţional făr` nicio remuşcare.. nu contrarelativa (!) noastră sărăcie ne judecă speranţa şi viaţa ne-o apasă, ci starea ei impusă, de gravă umilire, pe care-au strecurat-o în fiecare casă… pe-această-adunătură de hoţi şi de lichele doar disperarea noastră o va putea opri, să le-aruncăm cinismul în lanţuri şi zăbrele, stârpiţi-i fără milă, oriunde-i veţi găsi… nu îi iertaţi nicicum, revolta socială, e tot ce ne-a rămas ca şansă de a fi, lăsaţi blândeţii voastre dreptul la răscoală şi răsplătiţi borfaşii cu dreptul ... de-a muri. P.S. Trimite-ti aceasta poezie tuturor;acelora care pot si spera sa schimbe ceva;cititi-o,la locul de munca,in amfiteatre,in Parlamentul Romaniei,in salile apartenentei Europene,in garnizonele orizonturilor indepartate,in urgentele garzilor medicale,mangaiati cu ea sufletul national sfartecat si inselat de doua decenii.Face-ti cum va dicteaza credinta si constinta.. !