miercuri, 17 iunie 2009
Suporterii fotbalului in anii l96o (Ghe.Pahontu, "Meseriasul" l933-l986)
Foto:Ghe. Pahontu(meseriasul)l933-l986.
Cata diferenta este intre suporterii din anii l96o si cei de acum. Duminica atunci, era o placere sa ii vezi pe barbatii din zona Rudului (am mai scris despre acest subiect dar poate l-ati uitat), mai ales dupa strada noastra si cei de acum. Nu mai tin minte cum plecau la meci, dar ieseam la poarta sa-i vad intorcindu-se. Erau in camasi de culoare deschisa, predominat albe, cu pantaloni de stofa, de culoare inchisa calcati la dunga, moda atunci era ca pantalonii sa aiba manseta lata si pantofii de culoare inchisa lustruiti. Erau toti veseli si frumosi. In anul l962 stiu ca echipa orasului nostru Ploiesti, Petrolul a luat Cupa Romaniei. Ce bucurie, ce veselie, dar o veselie demna, fara violente. Pe mine ma atragea la poarta, sa vad grupurile de barbati care veneau de la meci, ca un stol de porumbei albi, care se desparteau la curtea fiecaruia, pentru ca pe acesti vecini barbati, ii vedeam in cursul saptaminii cu totul altfel, dar nu fara politete sau demnitate. Majoritatea lucrau la Depul CFR la Bar. Rudului si citiva la Uz.l Mai. Ei cei de la Depou veneau in pauza de masa, cum am mai povestit acasa sa manince, unde ii asteptau nevestele cu mincarea pe masa vara in curte, potrivita de calda, ca sa o poata manca repede, sa nu fie nici prea fierbinte nici prea rece.Masa era obligatoriu cu fata de masa alba, chiar daca ei erau negrii tuci. Timpul era scurt, veneau la l2 fix, erau negrii din cap pina in picioare, cu spilhozenele (introduse de nemti) unsuroase si ca apretate. Numai mainile si fata erau spalate. Nevestele, le puneau pe scaun un ziar vechi, ca sa nu murdareasca. Dupa ce mancau, plecau repede la Depou. La venire la ora 3 erau imbracati modest, ca pentru serviciu, cu haine curate dar modeste, cusute, cirpite, cu petice. Insa duminica, erau ca niste ginerici. Erau flori, era o sarbatoare pentru ei, mersul la meci, era obligatoriu. De aceea imi atrageau atentia si ieseam la poarta, sa-mi bucur ochii cu privelistea lor, veseli, imbracati cu camasi albe. La baietii lor(ai vecinilor), le-au pus nume dupa fotbalisti celebrii, sud americani, Amedeo, Amarildo. Unde sint ei acum? In cartier locuiau citiva fotbalisti, Pahontu, Pal, Boc si C.Tabarcea, care a cununat pe vecinul nostru. Tabarcea care a murit pe stadion in l963(la inmomintarea lui era plin Cim.Bolovani, s-au rupt crengile cu cei care s-au urcat in copaci). La serviciu in statele de plata era Babone. Poate si altii, de care nu imi mai aduc aminte.(Il vedeam des si pe Dridea). Stiu doar ca Pahontu a conditionat jucarea fotbalului, de eliberarea din inchisoare a fratelui sau gestionar la alimentara, care furase din gestiune(pusese eticletele de carne la conservele de mazare si fasole). Am fost colega si cu fata lui din prima casatorie si cu fata luata odata, cu nevasta de a 2-a. Dar nu vreau sa va mai supar cu amanunte, am vrut sa va spun ca duminicile meciurilor, era o sarbatoare pentru noi cei din oras. Si barbatii mergeau sa se relaxeze si sa se bucure dupa o saptamina(se lucra si simbata) de munca grea, in conditii mizere. Ginditi-va ca lucrau la repararea locomotivelor cu abur, in care se baga carbuni cu lopata, de aceea erau negrii din cap, pina in picioare. Duminica erau si ei veseli ca sint cu camasi albe si noi ca ii vedeam diferiti, de restul saptamanii. Acum suporterii, merg sa se bata la meci, cita diferenta. Aceeasi diferenta este si intre societatea, de atunci si cea de acum.Dar ce este important, este ca barbatii erau politicosi, salutau si ajutau pe oricine indiferent de ce zi a saptaminii era, chiar si dumninica.
http://odorica.blogspot.com/
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu