Imi place

Chiar imi place

 
Acest doctor e pe placul meu. Il iubesc!

 Dr. Paulo Ubiratan - Porto Alegre, Rio Grande do Sul, într-un interviu acordat televiziunii locale, a fost întrebat despre unele sfaturi pe care le-a dat totdeauna ...

Întrebare: exercitiile cardiovasculare prelungesc viata?
Raspuns: Inima a fost facută pentru a bate de un număr de ori ... Nu-ti irosi bătăile cu exercitii. Totul, în cele din urmă, se uzează. Accelerarea inimii nu vă va face sa trăiti mai mult. E ca si cum ai spune că se poate mări durata vietii unei masini, dacă o faceti sa meargă mai repede. Vrei sa trăiesti mai mult? Trage un pui de somn!

Î: Ar trebui să mă opresc cu consumul de carne rosie si sa mănânc mai multe fructe si legume?
 R: Trebuie să întelegi logica eficientei ... Vaca ce mănâncă? Iarbă si porumb. Ce sunt astea? Plante. Deci, o friptura nu este nimic altceva decat un mecanism eficient de a introduce legume în corpul nostru. Vrei sa manânci niste boabe - mănâncă pui!


Î: Care sunt avantajele unui program regulat de exercitii fizice?
R: Filosofia mea este: dacă nu aveti nicio durere ... sunteti bine!

Î: Fripturile sunt daunatoare?
A: Nu m-ai ascultat! ... Astăzi alimentele sunt prajite in ulei vegetal. Acestea răman impregnate cu ulei vegetal. Cum ar putea uleiul de plante sa fie dăunător?

I: Flexiunile ajuta la reducerea grasimii?
R: Categoric nu! Exersarea unui muschi doar il face să creasca în dimensiune.

Î: Ciocolata face rau?
R: Esti nebun? E cacao! O altă legumă! Este bună pentru a fi fericit!

Si tine minte: viata nu ar trebui să fie o călătorie până la mormânt, cu intentia de a ajunge sănătos acolo, cu un corp atractiv si un organism bine conservat. Mai bine apucă celălalt drum:  un organism complet uzat, pe deplin folosit, strigând că ...
A MERITAT SA FACI CALATORIA!
Dacă a umbla inseamnă a fi sănătos, postasul ar fi nemuritor!
Balena inoată toată ziua, mănancă doar peste, bea apă si totusi e TARE GRASA!

REMEMBER:
Un iepure aleargă toată viata si trăieste 15 ani; broasca testoasă nu aleargă NICIODATA si trăieste 450 de ani

Urmareste vitalitatea !

Urmareste vitalitatea !

Astazi doresc sa va prezint un text motivational, care va poate ajuta sa va simtiti mai bine, si care va ofera cateva sfaturi pe care vi le recomand din suflet:

• Fii mai bun cu cei din jurul tau !
• Asculta parerea celor din jur - s-ar putea sa auzi o idee de un milion de dolari !
• Nu renunta niciodata pentru ca nu poti - Tot ceea ce iti propui poti sa realizezi !
• Doreste-ti ce e firesc, ce e omenesc, ce e natural si totul va deveni posibil !
• Fii pozitiv !

La naiba, iubesc! Cearta-te cu mine!

La naiba! Iubesc. #%&^**()^*(*^&$%^&$*&(*$^$%#&^(*&))))))))))^^^^^^^^^^^^^^%$^&$&&*
etc..

Andrei Gheorghe spune ca e cel mai rau lucru. Bai, sa stii ca ai dreptate. Ba nu. M-am razgandit, mai rau e sa nu iubesti, doar ca nu stii ca e rau, fiindca nu are cum sa-ti lipseasca ce nu cunosti. Am vorbit despre asta de curand cu un prieten. Are dreptate, e un drum tern, plicticos si nu aduce nicio satisfactie. Degeaba mancam ciocolata si ne vaitam ca pffff, "iar mi-a facut nu stiu ce prostie"," iar s-a isterizat", "iar bla bla bla..."
Bai, noi avem nevoie de asta. Nu toti, o parte doar. Am o prietena care nu intelege de ce unii isi complica viata inutil. Spune asta uitandu-se la mine cu o privire pe jumatate critica. Cealalta e miloasa. Cred ca isi zice "saraca fata, nu stie ce face".
Ce nu inteleg unii, oamenii astia calmi, care au facut pace cu ei insisi, care s-au calmat si vor doar liniste in doi si pace... eh, ei nu inteleg ca pe unii furia ii hraneste. Daca nu vezi scanteia aia, mica mica, dar sa fie... sa vezi ca a fost... daca nu o vezi nu ai ce sa cauti. Nu vreau sa spun ca trebuie sa ne sarim la gat unii altora, ca trebuie sa ne tocam nervii zilnic. Nu. Dar din cand in cand, o cearta e sanatoasa. Tine sufletul acolo, te face sa stai captivat. Ca o rafala de ploaie. O blestemam cu totii cand ne transforma in curci vestejite in 5 minute, dar stim ca e de bine... "Lasa sa ploua". Asa si eu, lasa-i sa se certe. Te rog, lasa-i sa se certe. Ba, mai mult, cearta-te cu mine. Te rog, cearta-te cu mine. Asa-mi dau seama ca iti pasa. Indiferenta e cea mai nenorocita, cand ne certam stiu ca indiferenta nu exista. E de bine. E usor sa fii calm si sa nu-ti pese. E ca si cum ai  asculta omul de langa tine cu castile in urechi. Poti sa o faci sau nu, e comod. Unora le place calmul. Altii joaca teatru si ascund ce nu e convenabil. E si asta o strategie, la urma urmei. Unora le place sa se certe. Se hranesc cu asta. Asta face ziua palpitanta si sfarsitul de saptamana mai mult asteptat. Si de ce nu, e asa o stare de bine in mirosul de pamant ud, dupa ploaie.

Educaţia copiilor

Copilăria este un tărâm magic. Nu ştim când şi unde începe şi nu ştim când şi unde se termină. Ne trezim doar că numai suntem copii, că am ieşit din copilărie. Copilăria este o lume fermecată, duioasa, dulce, lină, în care orice se poate întâmpla. Este vârsta la care suntem cel mai aproape de toate tainele existenţei. Ne putem întâlni oricând cu balaurul cu şapte capete, cu zgripţuroaica cea haină, putem fi vrăjitori, eroi din filme sau benzi desenate, putem vizita orice loc din lume cu ochii minţii şi să credem cu tărie că am fost acolo cu adevărat...
Copilăria este singurul moment al vieţii în care trăim totul la maximă intensitate. În care plângem şi râdem în aceeaşi zi, în care ne supărăm şi iertăm după câteva momente, în care suntem singuri şi totodată cu toată lumea. In toata copilaria noastra cine ne educa, ce ne dezvolta, ce ne face sa crestem?
Specialiştii în psihologia copilului au afirmat că parinţii nu acordă importanţa necesară educaţiei copilului. Prin înţelegerea exactă a elementelor care contribuie la dezvoltarea unui copil părintele poate să controleze modul în care acesta îşi formează personalitatea; personalitate definitorie pentru baza acţiunilor din viitor..

Părinţii trebuie să răspundă nevoilor copiilor, în special celor emoţionale, care se concretizează în dorinţa de a fi ascultaţi, ăngrijiţi şi apreciaţi. În funcţie de vârsta şi nivelul de dezvoltare al acestuia, atitudinea părinţilor trebuie să fie corespunzătoare, deoarece fiecare vârstă a unui copil are nevoile ei.
Pentru a putea percepe sentimentele copilului, părintele trebuie să fie capabil să transmită propriile lui emoţii. Uneori este greu să întelegem dorinţele celor mici si explicaţiile lor nu ne lamuresc. O analiză mai atentă a situaţiei, a mediului în care traiesc, a pasiunilor lui sau a persoanelor cu care interacţionează ne poate lamuri. Chiar dacă sunt sinceri, aceştia trebuie sa fie stimulati să-şi mărturisească gândurile, să-şi poată arăta sentimentele.
Educaţia copilului este o provocare pentru orice părinte. Dacă învăţăm să facem o reprezentare clară şi complexă a ţelului pe care vrem să îl atingem atunci situaţiile pot fi mai simplu de abordat. Greşelile nu trebuie să ne descurajeze. Mai devreme sau mai târziu vom ajunge să ne înţelegem copiii şi să le acordăm sprijinul necesar. Experienţa ne ajută să devenim părinţi mai buni şi să preluam exemple din propria educaţie.

Lumea nu este perfectă şi nici noi nu suntem părinţi perfecţi. Trebuie să avem grijă să nu transmitem frustrările şi nemulţumirile noastre. Defectele noastre trebuie să fie exemple negative pentru copil iar calitaţile noastre să constituie un model demn de urmat. Ideea principală este să determinăm sursa nemulţumirilor care ne afectează şi să ne controlam atitudinea. Echilibrul este trăsătura perfectă care defineşte educaţia copilului.
Dilema cu privire la cât de corect este realizată educaţia unui copil a fost dezbatută de foarte mulţi psihologi. Părerea comună este aceea că fiecare cuplu trebuie să aplice metodele care se potrivesc personalităţii copilului. Nu există o lege strictă ci doar sfaturi care trebuie mai intâi analizate şi apoi aplicate.
Copiii nu au nevoie de părinţi ideali; ei îşi doresc ca aceştia să le reflecte dorinţele şi să le înteleagă nemulţumirile, să îi ajute când sunt nelămuriţi şi să ăi aprecieze atunci când merită. Schimbul reciproc de opinii pune bazele unei legături sincere între părinţi şi copii şi îi ajută să se cunoască mai bine.
În ciuda eforturilor noastre, există situaţii care ne depaşesc dar care ne ajută să realizam că, uneori , dezamagirile ne transformă în oameni mai puternici. Mediul pe care il asiguram copiilor noştri este oglindirea dorintelor si aspiratiilor noastre.
Părintii trebuie să se concentreze asupra modului în care se desfaşoară comunicarea în familie, asupra felului în care copilul îşi manifestă interesul sau dezinteresul cu privire la propunerile sau regulile care se aplică în casa. Trebuie să îşi lase nemulţumirile deoparte atunci când discuta cu fiii lor şi să îşi canalizeze întreaga atenţie asupra lor. Orice cuvânt spus acestora transmite nu doar ideile părinţilor ci şi sentimentele lor.

Stereotipurile au consecinte dure. Uitam cine suntem!

Stereotipurile continua sa fie boala sociala in cresterea cea mai rapida din toate timpurile. De fapt, se raspandeste asa de repede incat poate fi clasificat ca o epidemie. Stereotipurile nu sunt numai promovate, dar si incurajate de societatea noastra si sunt folosite de guvern, mas-media, de angajati, de politie, mai exact de toti membri comunitatii. Fiecare, prin propria experienta si prejudecati, creeaza categorii de oameni. De fapt, experienta sau parerile personale ale unora despre diferite lucruri devin un mod de a judeca pentru tot grupul.

Cele mai cunoscute stereotipuri sunt cele cu referire la rasa, (culoarea pielii), religie, varsta, gen, orientare sexuala, aspectul fizic, cultura, statutul financiar, deficiente mentale sau fizice, gradul de inteligenta, limba, starea sociala, regiune, tara, cartier, tentatii criminale, comportament.
Din nefericire, exista mult mai multe astfel de stereotipuri, dar acestea par a fi cele mai folosite. Stereotipurile se gasesc in mai toate mediile de viata. Se pare ca noi le folosim ca model pentru aproape orice. Bazandu-ne pe aceste stereotipuri, decidem cine merita respect, drepturi, minimul necesar pentru a duce o viata normala si chiar dreptul de a trai. Oare e corect sa facem asta?


Cel mai trist lucru despre stereotipuri este acela ca din cauza lor, noi ne departam de persoanele care sunt considerate diferite. Ar fi mai usor daca am accepta efectele negative ale stereotipurilor, decat sa-i criticam pe cei din jur. Cat timp, noi excludem faptului ca suntem influentati de efectele negative ale stereotipurilor, tot noi excludem faptul ca am putea fi mai toleranti si mai prietenosi. Deci, persoanele complexate isi fac rau fara a-si da seama de acest lucru. In primul rand, se exclud prieteniile si relatiile sentimentale cu persoane dintr-un alt grup, adapostind un sentiment de insecuritate. Cel mai grav este ca acuzam unele persoane fara a le cunoaste macar. Se poate spune ca cei care “sufera de complexe” ar fi din cauza insecuritatii emotionale. Mai poate insemna ca noi nu gandim liber, deoarece ceilalti ne spun ce sa gandim si cum sa ne comportam cu persoanele din diferite grupuri. Din nefericire, suntem atat de obisnuiti cu faptul ca ni se spune cum sa gandim incat efectiv nu stim cum sa identificam propriile noastre procese de gandire. Daca esti fericit si sigur pe tine, atunci poti accepta si intelege diferentele dintre oameni.

In timpul vietii, suntem victimile atitudinilor negative ale unor grupuri de oameni. Suntem astfel de victime fiecare dintre noi. tot asa suntem la un moment dat, coluntar sau nu calaii acesto victime.
Aceste atitudini cladesc in timp sentimentul de ura intre oameni. Folosind aceste calitati superficiale, unii isi permit sa-i judece pe ceilalti. Este periculos atunci cand cei cu sentimente similare despre ceilalti se intalnesc si se hotarasc sa se ghideze dupa sentimentele lor de ura. Oricine are prejudecati, are tendinta de a depasi limita dintre sentimentul de ura si de a deveni violent.
Acelasi ciclu de ignoranta si antipatie se intalnesc si la efectele negative ale stereotipurilor. Aceste atitudini incurajeaza ura rasiala si din cauza acestor atitudini s-a ajuns la evenimente rusinoase si genocid cum ar fi Holocaustul.

Unii percep categorisirea oamenilor dupa stereotipuri ca un lucru folositor. Din pacate si cei cu un handicap au parte de stereotipuri. Din aceasta cauza, ei nu-si gasesc un servici si de aceea nici viata lor nu este prea usoara. Nici macar nu le dam sansa de a face ceva, atat cat pot, deoarece ii marginalizam. Nu numai pe plan profesional si social, dar si in familie, parinti procedeaza asa.

Multi oameni accepta stereotipurile ca realitati. In unele timpuri, realitatea era combinata cu stereotipuri, totul devenind confuz. De exemplu, in Statele Unite, un traficant de droguri in opinia politistilor, ar fi un tanar afro-american care conduce o masina de ultima ora. Nu numai ca aceasta este rezultantul ignorantei, dar presupunerea nu are fundamente.

Un tanar alb conducand o masina ultimul model nu va fi verificat de droguri la fel de des ca un tanar negru. Atat timp cat este posibil ca un tanar de culoare sa fie traficant, este un efect negativ al stereotipurilor de a-i clasifica pe toti ca fiind traficanti. Este pacat ca nu putem avea incredere in autoritatile care sunt platite sa ne protejeze.


Solutia acestor probleme este simpla. Trateaza fiecare persoana cu respect si compasiune, deoarece nu se stie niciodata cand viata ta va depinde de acea persoana.

OUATU - sfaturi bune

Dragi prieteni, 

Deoarece este nevoie sa se pastreze identitatea de imagine pentru acest proiect literar, pe cei care urmeaza la postarile anuntate dar si pe cei care vor gazdui viitoarele episoade ii rog sa tina cont de urmatoarele elemente legate de forma.: 

    1/sa pastreze caracterul si marimea literelor si culorile cu  care s-a inceput povestea
    2/numerotarea episoadelor sa ramana cu cifre romane,
    3/mesajul de intampinare sa ramana cel putin o vreme nemodificat,ca si acest mesaj de subsol.
    4/ etichetele sa pastreze permanent titlul postarii "OUATU" si "poveste piramidala" dar fiecare gazda de episod sa treaca numele episodului si numele ei.
    5/sa nu configureze episoade foarte lungi . Cand se strang suficiente  comentarii sa posteze imediat.
    6/ Foarte important! Deoarece comentariile pot fi scrise in graba, faceti voi oficiul de "cap limpede" al corecturilor necesare - spatieri intre cuvinte, majuscule, semne de punctuatie, etc.... E bine ca toata lumea sa rasufle usurata. 

    Nota: ca sa mearga repede va sfatuiesc sa va pregatiti din  vreme articolul fara continut, ca"postare nefinalizata", luand cu copy-paste intampinarea  si subsolul in care operati doar schimbarile curente) si pe masura aparitiei comentariilor sa le introduceti unul cate unul, pe rand (s-ar putea sa fie unul singur foarte lung, si-atunci va aparea  doar acela. Nu se supara nimeni:)). Cu vremea, pana ce coautorii invata rostul, nu va mai fi nevoie de subsol. 

Succes!  

Post Scriptum,
Pentru cei carora le place ideea si doresc alt subiect ii rog sa-nceapa . Blogul poate duce oricate subiecte la simultan, cu rugamintea de a pastra formatul si regulile, ca sa nu se creeze confuzie... Cu cat oferta este mai mare tot cu atata-i si distractia!

Nu incercati sa fiti populari cu orice pret

Vreau sa va rog pe fiecare dintre voi sa nu incercati sa fiti populari cu orice pret, pentru ca veti avea foarte mult de pierdut si in cele din urma se va intampla exact contrariul.

Am intrat in seara asta pe blog, si foarte interesant a fost ca am citit un articol al unui coleg de-al nostru, printre altele.

Postez acest articol si in Scoala de bloggeri, pentru ca vreau sa fie un sfat pentru toti cei care sunt interesati de a fi cititi cu adevarat, de a aduna vizitatori prin metode care chiar functioneaza si nu prin diverse metode care spre dezamagirea unora, nu vor da roade.

Ce m-a deranjat pe mine, (dar gusturile nu se discuta, si am ajuns in final la concluzia ca fiecare poate sa scrie cum vrea, si sa comenteze cum doreste, fiecare are dreptul de a scrie un raspuns individual fiecarei persoane care ii comenteaza postarea) este ca nu mi se pare in regula sa procedezi asa ca si bloger din mai multe motive (dar din nou, aceasta este parerea mea, si nu o pot impune nimanui):

1. Eu nu citesc comenturi care se intind pe 6 pagini mai ales daca aceeasi persoana are comenturi scrise de el insirate unul dupa celalalt (desi recunosc ca de cele mai multe ori le citesc, doar ca imi vine mai greu, din motive personale, si uneori din cauza ca BLOGGER nu are buton de EDIT al comentariilor, trebuie sa mai scriu un comment exact dupa ce cu un rand mai sus am terminat de scris altul)

2. Blogul nu e FORUM, ca sa ti se numere postarile si sa primesti premiu la sfarsit (asadar nu postati aiurea un coment, ci scrieti un coment care sa aiba si calitate, sa aiba un rost, etc)

4. Daca vrei sa fi citit, respecta-i pe cei din jurul tau, in primul rand pe cei care vor sa te citeasca, raspunde-le frumos si da-le raspunsuri de calitate, citeste si comenteaza-le articolele cu interes, Daca ii alungi, comentand aiurea, nu ai facut decat sa te faci antipatic.

Atentie !!!! Aceasta postare nu este un atac la nici o persoana de pe acest blog. Sunt doar niste sfaturi vazute prin prima gandirii si viziunii mele. Puteti sa tineti sau sa nu tineti cont de ele. Pe mine m-au ajutat sa imi fac prieteni pe bloguri, din cauza faptului ca am scris original si ca am comentat de cele mai multe ori cu comentarii de calitate (in functie de timp si chef).

Multumesc tuturor ca imi sunteti alaturi !!!

Sunt sfaturi pe care vi le dau tuturor, nu numai lui, si i-am dat acest sfat pentru ca suntem colegi aici, pentru ca vreau sa crestem impreuna o comunitate frumoasa, (am zis impreuna ??, asta vroiam sa si zic IMPREUNA) si sa ne respectam reciproc, noi intre noi dar mai ales pe cei care ne citesc din exterior, pentru ca ei sunt ceea ce conteaza cel mai mult pentru "longevitatea blogului nostru" (cel putin unul din ingredientele necesare longevitatii)

Nu e normal ca fiecare singur sa incerce sa devina popular. Pentru a deveni popular SOLO este blogul individual - pe care il are cam fiecare.

Sper ca v-au fost folositoare sfaturile si sper ca pe viitor nu vom mai vedea asemenea intamplari, neplacute pe blogul nostru frumos.

Succes !!!

P.S. Articol editat in urma discutiilor de mai jos...

Blog si postari direct din e-mail in 7 pasi

Pentru ca plec si nu voi mai fi pe net vreo saptamana, doresc sa impartasesc tuturor celor care nu cunosc, ceea ce am descoperit eu (nu recent): Puteti sa scrieti postari si din vacanta, daca nu aveti calculatorul la indemana si aveti sa zicem un net pe mobil care va permite sa trimiteti un e-mail.
CUM ?

Pai foarte simplu, tot ce trebuie sa faceti este sa va setati inainte sa plecati in vacanta contul de blogger (contul de autor, al acestui blog de exemplu).

Pasul 1:
Va logati la blogger cu userul si parola dumneavoastra
Pasul 2:
Dati click pe dashboard
Pasul 3:
Apasati pe "linkul" settings din cadrul blogului 100ro.Pasul 4:
Intrati la tab-ul "E-mail & Mobile"
Pasul 5:
La posting options, va aparea un mail de genul: user._____@blogger.com
Completati acel spatiu cu o denumire care sa va aminteasca de blogul pe care doriti sa postati prin e-mail (de exemplu 100ro)
Eu in acel spatiu am trecut 100ro (ca sa stiu ca voi posta pe acest blog)

Pasul 6:
Alegeti publish e-mails imediately (sa fie bifat)
Pasul 7:
Save settings

GATA !!!!

Acum orice e-mail trimis la adresa "UserulDumneavoastra.100ro@blogger.com" va aparea ca si postare pe acest blog.

Asteptam cu nerabdare sa vedem ce poze ne trimiteti din vacanta, postari scurte cu ce-ati facut de revelion.

Este singura cale prin care voi mai putea posta de pe al meu PDA cu net in el, cat voi fi plecat.

An Nou Fericit !!! Tuturor si "La Multi Ani !!!", voua si nu in ultimul rand "La Multi Ani 100ro.blogspot.com"