Filmul camp rock 2 in romana

Filmul camp rock 2 in romana

Vizionati filmul Camp Rock 2-The final jam online,pe 100 RO.Inchideti reclamele,dupa care apasati pe butonul Play.Daca filmul se incarca greu,puneti playerul pe pauza timp de 20 de secunde,dupa care va merge perfect.Vizionare placuta!





Vizionati filmul camp Rock 2 online

Cinema City Timisoara

Cinema City Timisoara - program,filme,si informatii utile

Telefon Cinema city Timisoara : 0256406666

Cinema city Timisoara-Program: 12-18 noiembrie

	Unstoppable (De neoprit) Actiune Premiera	Vineri 14:10, 16:30, 18:30, 20:30, 22:30 Sâmbătă - Duminică 12:10, 14:10, 16:30, 18:30, 20:30, 22:30 Luni - Joi 14:10, 16:30, 18:30, 20:30, 22:30
	The Social Network (Reteaua de socializare) Drama	Vineri 14:40, 19:00 Sâmbătă - Duminică 12:00, 14:40, 19:00 Luni - Joi 14:40, 19:00
	Saw 3D (Puzzle mortal 3D) Horror	Vineri - Joi 15:50, 18:00, 20:00, 22:10
	Due Date (Sorocul) Comedie	Vineri 13:20, 16:10, 18:10, 20:10, 22:10 Sâmbătă - Duminică 11:10, 13:20, 16:10, 18:10, 20:10, 22:10 Luni - Joi 13:20, 16:10, 18:10, 20:10, 22:10
	Resident Evil: Afterlife 3D (Resident Evil: Viata de apoi 3D) Thriller	Vineri 13:40 Sâmbătă - Duminică 11:10, 13:40 Luni - Joi 13:40
	Legend of the Guardians (Legende din regatul bufnitelor) Animatie	Vineri 13:30, 19:30, 21:30 Sâmbătă - Duminică 11:30, 13:30, 19:30, 21:30 Luni - Joi 13:30, 19:30, 21:30
	Eat Pray Love (Mananca roaga-te iubeste) Comedie	Vineri 14:00, 16:40, 19:20, 22:00 Sâmbătă - Duminică 11:20, 14:00, 16:40, 19:20, 22:00 Luni - Joi 14:00, 16:40, 19:20, 22:00
	Red (Greu de pensionat) Actiune	Vineri - Joi 15:30, 17:50, 20:10, 22:30
	Devil (Demon) Horror	Vineri - Joi 17:10, 21:30
	Sammy's Adventures: The Secret Passage 3D dubbed (Aventurile lui Sammy: Pasajul secret 3D dublat) Animatie	Vineri 14:30, 15:40, 17:30 Sâmbătă - Duminică 12:35, 14:30, 15:40, 17:30 Luni - Joi 14:30, 15:40, 17:30

Numar locuri Cinema City Timisoara : 951

Numar sali Cinema City Timisoara : 7



Cinema city Timisoara - va invita la film

Povestea Jucariilor Online - Marea Evadare

Povestea Jucariilor Online - Marea Evadare 3D

Vizionati filmul Povestea Jucariilor Online - Marea Evadare, cu subtitrare in limba romana,pe 100 Ro.

Daca filmul se incarca greu,puneti playerul pe pauza timp de 5 minute,dupa care va merge excelent.

Vizionare placuta !

Vezi detalii despre film aici

Vezi trailerul aici

Film 3D - Povestea Jucariilor 3D - Marea Evadare

Film 3D - Povestea Jucariilor 3D - Marea Evadare

Pentru cei care iubesc filmele 3D, dar mai ales sunt fani ai animatiilor va recomand sa mergeti la acest film 3D care ruleaza in aceasta saptamana in Bucuresti (Cotroceni, VIP Cotroceni, SAMSUNG IMAX si Sun Plaza) , Cluj, Timisoara, Iasi, Bacau, Pitesti la Cinema City dar si la alte cinematografe din tara.

"Toy Story 3D - The Great Escape" sau Povestea Jucariilor ii care ca personaje principale pe Woody, cow-boy-ul, si prietenii sai din cutia de jucarii. Acestia sunt devastati de plecarea la colegiu a stapanului lor, Andy. Dar cand toti vor fi "transferati" intr-o gradinita, eroii nostri isi vor da seama ca problemele lor vor fi cu adevarat mari. Cum sa faci fata unei adevarate bande de mici derbedei fara nicio consideratie pentru jucarii?

Vezi mai multe video din Animatie

Woody si Buzz au din nou probleme. Baiatul care i-a detinut in primele doua parti ale seriei a crescut mare si pleaca la colegiu. El decide sa isi doneze jucariile unui centru de zi, unde sunt ingrijiti copiii oamenilor care se afla la serviciu. Cum era de asteptat, noii lor proprietari sunt niste prescolari sadici. In peisaj apare si Ken, care se indragosteste de Barbie. Si uite asa jucariile trec printr-o noua aventura, incercand sa evadeze din acel centru de zi !

Vizionare placuta

Filmul Leap year - 2010

Ahh... stiti cu siguranta, m-am tot laudat ca nu sunt cinefila. Asa este... dar, nu pot spune ca nu sunt o persoana informata. Un afis... o persoana bine documentata (prima sora mea)... din blog in blog... aflu despre filmele ce sunt la moda.
Ieri, pasind din metrou pe peron, in drum spre scarile rulante, observ afisul filmului "Leap year". Imi vorbise o prietena despre el... stia ca sunt genul romantic - visator... si, pe zapezile acelea cumplite banuia ca ma va prinde de minune. Am vazut atunci 5 minute. Mi-a placut... dar am zis "alta data".
Acea data, a fost azi... cand printre masini de spalat... intens rufele la aer si doua furculite de budinca... mailuri si cateva replici pe messenger, m-am uitat la film.
Este o comedie romantica... draguta.
Mi-au placut cateva replici:
- la o nunta, mireasa ii spune mirelui: "sa nu ma inseli, sa nu ma minti si sa nu furi; iar daca ar fi sa ma inseli, inseala moartea caci nu as putea trai nicio zi fara tine; iar daca ar fi sa minti, minte-ma in fiecare zi spunandu-mi ca sunt frumoasa; iar daca ar fi sa furi, fura-mi supararile". Da.... poate prea siropos, dar interesant.
- protagonista - Anna from Boston - cere un favor (sau un act de cavalerism) la un anumit moment. El raspunde: "Acum, in epoca egalitatii intre barbati si femei? Voi ati cerut-o, acum suportati-o". Dur, dar adevarat.
Acum, incerc sa stau cu ochii deschisi, imi tin picioarele bine lipite pe parchet… si la noapte nu voi dormi. Bineinteles, voi lectura o poveste de dragoste. Stiu ca voi trai o frumoasa poveste de iubire… cu respect si bucurii impartite la micul dejun… pentru a avea o zi binecuvantata amandoi.

Gata! Opriti-ma! Trebuie sa cobor… de pe acest nor numit VIS DE DRAGOSTE!

Invitatie la film

De curand am vazut She's the man. Foarte tare!:)


Filmul este lansat in 2006 in regia lui Andy Fickman bazat pe piesa lui Shakespeare, “A douasprezecea noapte”. De fapt este o comedie romantica. Filmul are ca tema substitutia de persoane.
Viola, suparata ca scoala ei nu mai are echipa de fotbal, se da drept fratele ei geaman, Sebastian. Colegul ei de camera, Duke, este indragostit de Olivia, care se indragosteste de Viola, crezand ca e baiat, iar aceasta, la randul ei, se indragosteste de Duke. Lucrurile se complica definitiv cand Sebastian apare in peisaj.




Filmul are actiune, poveste, suspans, ironie.

VIZIONARE PLACUTA!

Vicky Cristina Bacelona

Am vazut noaptea trecuta acest film. Mi-a placut mult.

Informatii despre film:

Vicky Cristina Barcelona este un film lansat în 2008, scris şi regizat de Woody Allen. Protagoniştii filmului sunt Javier Bardem, Penélope Cruz, Scarlett Johansson şi Rebecca Hall. Filmul a rulat pe data de 23 martie 2009 în cadrul Festivalului Internaţional de Film B-Est din România, în premieră internaţională. După lansarea oficială, pe 17 mai 2009 în cadrul Festivalului de Film de la Cannes, filmul s-a bucurat de aprecieri pozitive din partea criticilor şi a câştigat numeroase premii, printre care şi Premiul Oscar pentru "Cea mai bună actriţă într-un rol secundar" (Penélope Cruz).


Daca v-as spune mai multe, v-as sterge curiozitatea...astfel mai spun doar urmatoarele cuvinte: prin intermediul filmului, Woody Allen (regizorul) reuşeşte să evidenţieze iubirea în toate formele ei, într-un mod pe cât de nostim şi lipsit de inhibiţii, pe atât de realist.

VIZIONARE PLACUTA!


PS. Imagini superbe din Barcelona, imagini pe care le-am vazut vara trecuta. E atat de placut sentimentul cand vezi ca si tu ai fost acolo unde actiunea unui film ia viata.

Inventia minciunii

Am vazut acum putin timp filmul Inventia minciunii. Pentru cei ce nu l-au vazut, in film este descrisa o lume in care minciuna nu are loc. Nu numai ca nimeni nu spune nici o minciuna, dar nici macar nu se abtin in a-si exprima parerea oricat de rautacioasa ar fi. Crudul adevar oferit pe tava chiar daca nimeni nu il cere. La un moment dat actorul nostru principal reuseste sa spuna o minciuna, nici el nestiind cum a facut asta. Viata lui se schimba din acel moment dar in acelasi timp incearca sa imbunatateasca si viata celor din jurul lui. Minte pentru a avansa la locul de munca, minte pentru a face rost de bani, minte pentru a atrage femeile. In fine, minte la fel de bine si in toate situatiile in care o facem si noi azi. Nimeni nu avea nici un dubiu in privinta lui pentru ca evident, toata lumea spunea adevarul.

Cineva mi-a spus astazi “trebuie sa intelegi de ce minte un om”. Ei bine, eu inteleg necesitatea unei minciuni in general. Stiu ca toti mintim, ca doar si eu o fac. As fi ipocrita sa zic ca nu. Stiu ca nu putem suporta adevarul cateodata sau ca o simpla minciuna ne scoate dintr-o situatie de cacat. Dar nu inteleg minciunile introduse inutil in anumite situatii. Sa minti doar de amorul artei. Sa te ascunzi in spatele unui paravan, sa te joci de-a v-ati ascunselea in spatele minciunilor. Sa pretinzi ca esti altcineva decat esti doar pentru a crea o anumita impresie in fata cuiva. Daca iti e rusine cu cine esti, atunci schimba-te nu minti. Iar cand nu este vorba de rusine unii oameni mint pentru ca sunt egoisti, doar pentru a obtine ceva iar la sfarsit isi arata adevarata fata.

Nu stiu daca mi-as dori o lume fara minciuni, ar fi dificil sa auzi numai adevarul constant. Adevarul doare mai ales cand nu il ceri. Cand nu te astepti la anumite situatii e dificil atunci cand chiar te confrunti cu ele. Este mult mai usor sa faci fata unor situatii in fata carora te-ai pregatit. As vrea sa avem dreptul la cateva minciuni inocente de genul: Am intarziat la munca pentru ca traficul a fost infernal, nu – am adormit abia spre dimineata pentru ca am stat pana tarziu in oras sau esti frumoasa in seara asta, nu - ai avut zile mai bune. Minciunele de genul asta sunt bine venite si ne salveaza cateodata. Dar minciunile care ne frang inima si alaturi de care traim zi de zi nu sunt bine venite. As vrea ca o particica din creierul nostru sa nu ne permita sa spunem minciuni de gradul trei. As vrea ca totul sa fie mai usor si sa nu ne mai jucam atunci cand nu este necesar.

As vrea sa nu privesc in urma si sa ma intreb peste cate minciuni am dat si nici macar nu am realizat. As vrea sa stiu daca de fiecare data a fost vorba de lipsa increderii sau evitarea unei confruntari sau pur si simplu dorinta de a rani in final. As vrea sa stiu motivul pentru fiecare in parte si sa nu dau peste eschivari. Ma pasioneaza firea umana, psihologia, toate caile intortocheate din mintea unui om si imi dau de gandit de multe ori. Sunt o fire foarte curioasa si merg pana la sfarsitul potecilor incalcite din lumea asta pentru a-mi afla raspunsul. Cateodata dau peste o infundatura, altadata peste o comoara iar din cand in cand vad o scena care ma face sa imi acopar ochii si sa ma intreb de ce?

De ce imi faci mie asta? De ce iti faci tie asta? In principiu, de ce ne faci noua asta? Nu ar fi mai usor daca am spune de la bun inceput ce vrem, ce simtim, unde vrem sa ajungem decat sa jucam leapsa? Presupun ca ar fi, dar unii obtin o placere morbida din jocurile astea. Vor sa iasa invingatori prin orice cale nu conteaza ce lasa in urma.

Intre timp se pare ca nu s-a inventat un detector de minciuni asemenea unui radar pe care il pot agata la chei asa ca va trebui sa ma intorc acolo, afara si sa infrunt minciuna si adevarul. Nu imi voi uita bunul simt acasa si nici instinctul.

~ Well, good luck to me !

Http://www.voluptateaviselor.info

Cazul 39

Despre Cazul 39 am ascultat atat de multe pareri critice negative, incat l-am deschis plecand de la premisa ca urmeaza sa-mi pierd 109 minute cu alt film prost, de duzina. Bineinteles, pentru cei familiarizati cu povestea filmelor The Omen, Cazul 39 nu e doar "inca unul". O varietate pe tema intruparii diavolului/copii diavolului in copii cu figura blanda, care induc oamnii din jur in erori fatale. Emily, o asistenta sociala cu viziuni idealiste, incearca sa o salveze pe micuta Lilith - o fetita gigansa, maltrata in familie. Lilith este personificarea diavolului, omoara oamenii folosindu-le fobiile. Asta mi s-a parut interesant, se suprapune proverbului "de ce ti-e frica nu scapi". Oamenii intotdeauna speculeaza frica altor oameni, filmele care abordeaza hiperbolic acest subiect intaresc ideea ca raul suprem e in oameni.
Filmele horror sunt din ce in ce mai slabe. Probabil toate subiectele s-au epuizat. Aproape toate incercarile de-a face variatii la nesfarsit pe acceasi tema duc la rateuri comerciale. Sau: impactul cinematografiei a scazut considerabil din cauza fluxului enorm de imagini care ne agreseaza non-stop.

Paranormal Activity

Ma intorc dezamagita de la "Fenomene paranormale". Daca Spielberg l-a declarat terifiant, zeci de oameni s-au plans ca n-au mai putut sa doarma dupa acest film m-am gandit ca trebuie sa-mi incerc si eu norocul. Faptul ca e un film low-budget este incontestabil, din toate punctele de vedere. Pare gandit cap coada de o mana de amatori idioti de maxim 15 ani. Daca e musai sa-l privesti ca pe un film de groaza. In rest, e o comedie ok. Povestea tipica documetarelor din serialul cu case bantuite de pe Dicovery. Un cuplu terorizat de prezenta unui spirit. El nu intelege, nu crede sau vrea sa se joace cu spiritul - oricum nu are o pozitie clara&unitara tot filmul - vizavi de prezanta extra-sezoriala din viata de cuplu. Ea urla cat o tin plamanii si Casper-ul invizibil si infiorator ii sufla in ceafa. Suna cunoscut? Povestea merge mai departe, clasic, evident. Tipul isi cumpara o camera de filmat, inregistreaza tot ce misca&enerveaza fantoma, care dintr-un simplu "duh care bate la usa" ("Cronicile Wardstone" m-au specializat in duhuri :-) ) devine un personaj agresiv care isi face aparitia din ce in ce mai des in viata cuplului. Ca in "Tom&Jerry" fantoma lasa urme de pasi prin faina si ca in orice "horror" prost, facut de la originile cimematografiei pana in prezent, bate la usa, aprinde si stinge lumina, misca lustra... etc. bla bla bla. Cu ce porcarie mi-am pierdut eu timpul! Cand ma gandesc cati oameni n-au curajul sa mearga la acest film.... Ce face publicitatea din om! Singura scena mai reusita - previzibila dealtfel - este finalul filmului. Un efect special foarte ieftin care produce in spectator o sperietura echivalenta unui "bau". "Unul dintre cele mai terifiante filme ale tuturor timpurilor"... Nu, zau!?

Dr. Parnassus

Terry Gilliam ne oferă un regal cinematografic: un film fantastic, cu semnificații morale și distribuție de excepție. Dr. Parnassus a pus bazele unui show extraordinar, Imaginarium, în care spectatorii por călători într-o lume a luminii sau a întunericului. El însuși este un personaj extraordinar: controlează imaginația celorlalți și are o înțelegere cu diavolul. Dar totul are un preț! Când primul lui născut va împlini 16 ani, va trebui să-l ofere diavolului. Momentul a venit și e disperat să-și scape fiica. Soluția: un pact cu diavolul. Vizionare plăcută! :)

Calm!

Conform DEX, ataraxia este o stare bolnăvicioasă de pasivitate a unui organ sau a unei funcţiuni. Este de asemenea o concepţie filosofică idealistă din antichitate care susţinea că omul trebuie să tindă către o stare de perfectă linişte sufletească prin detaşarea de frământările lumii.

Am auzit prima oară de această condiţie în filmul Lucky Number Slevin (2006) regizat de Paul McGuigan şi cu o distribuţie impresionantă. Personajul principal trece printr-o serie de evenimente care, în mod normal, l-ar băga în boală pe omul de rând. Personajul principal nu numai că nu intră în panică, dar îi lipseşte cu desăvârşire orice urmă de îngrijorare, ceea ce dă un ton puternic de amuzament unui film care tratează subiecte ca mafia şi crima organizată.

Concepţia filosofică susţine că ataraxia reprezintă fericirea absolută caracterizată printr-o stare supremă de acalmie  derivată din încrederea în existenţa unei vieţi după moarte. Un om "suferind" de ataraxie se va dovedi un om de încredere, înconjurat toată viaţa de prieteni loiali, nepreocupat de politici sau zeităţi, căci acestea sunt departe şi indiferente faţă de soarta omului.

Ascultam melodia de mai jos când mi-am adus aminte de această "condiţie" medicală. Asta este o boală împotriva căreia nu m-aş vaccina.

Nu te pune cu Zohan

Dacă nu vreți să pierdeți o parodie savuroasă, vă recomand miercuri, ora 20:00, pe HBO să o urmăriți. Eu știu că m-am distat aseară la premiera pe același canal, sper că va fi și pe gustul vostru. Vizionare plăcută.

A, dacă nu puteți miercuri ora 20:00 se retransmite pe 30.01.2010 ora 14:00.

The Lovely Bones online

Vizionare filmul The Lovely Bones online

Vizionati filmul the lovely bones online, pe 100 Ro.
Daca filmul se incarca greu,puneti playerul pe pauza timp de 5 minute,dupa care va merge excelent.

VEZI FILMUL
vezi trailer

Originea vieții

În istoria omenirii au luat naştere două paradigme care explică originea vieţii. Până în secolul XIX, creaţionismul convingea oamenii asupra faptului că lumea are un Creator. Numai că naturalistul Drawin a adus în discuţie ecuaţia TIMP + ÎNTÂMPLARE + SELECŢIE NATURALĂ, care a devenit rapid o alternativă a creaţionismului. În cartea "Originea speciilor - prezervarea raselor favorizate în bătălia pentru viaţă", el explică cum singura lege care guvernează Universul este cea a junglei, în care doar cei puternici rezistă. Iar selecţia naturală după acest principiu a fost pentru lumea ştiinţifică înlocuitorul perfect pentru Creator. De atunci şi până în zilele noastre sunt raţionalişti care spun că cei care cred în Creaţionism sunt naivi. Numai că, în lumea ştiinţifică, a început un război la nivelul paradigmelor, odată cu apariţia cărţii "Evoluţia - o teorie în criză". Sunt cercetători care au început să îşi pună întrebări, să se îndoiască...de evoluţionism şi care au pornit în căutarea de noi răspunsuri.
Filmul "Originea Vieţii", creat în urma unei conferinţe în care specialiştii în domeniul ştiinţelor naturale s-au întâlnit şi au expus rezultatele cercetărilor întreprinse pe această temă, arată întregii omeniri cum a fost demontată o teorie, care, în istorie, a născut mulţi atei.
Cercetătorul Behe povesteşte cum credea că tărie în Darwin şi teroia lui, până când a parcurs argumentele din cartea "Evoluţia - o teorie în criză". În epoca darwinistă, nu se ştia mai nimic despre celulă, compoziţie, funcţii etc. Singurul lucru cert era că este unitatea de bază a oricărui organism. Acest lucru explică de ce teoria evoluţionistă a avut acel succes. Numai că, între timp, au fost efectuate o sumedenie de cercetări care pic cu pic demolează teoria lui Darwin. Au fost descoperite sistemele complexe ireductibile, care sunt adevărate maşini moleculare. Complexitatea integrală a acestor sisteme îndică prezenţa unui Creator Inteligent. Cercetătorul Kenyon a încercat să demonteze teoria sistemelor reductibile în cartea "Evoluţia chimică", prin care explica cum a luat naştere prima celulă vie. Numai că, în timpul unui curs de la Universitatea unde este profesor, un student i-a pus o întrebare simplă, care l-a întors la 180 de grade: cum putea lua naştere Viaţa din materie, în absenţa informaţiei din ADN - care logic, nu era format în acel moment. Kenyon şi-a demontat singur propria teorie şi, alături de alţi cercetători au formulat conceptul de DESIGN INTELIGENT AL VIEŢII. Această proiectare a priori Vieţii nu putea să fie pusă la punct până la cel mai mic detaliu decât de un Creator, a cărui calitate de bază este Inteligenţa.
O replică a unui cercetător mi-a plăcut enorm, pentru că a verbalizat extact ce gândesc şi eu de foarte multă vreme: "Ştiinţa ar trebui să fie o căutare a adevărului despre lume" - fără să fie în contradicţie cu Credinţa în Dumnezeu(nota mea.
Filmul explică aceste lucruri mult mai în detaliu. Efectele audio-vizuale sunt magnifice. Evenimentele din viaţa celulară sunt ilustrate într-un mod atât de artistic, încât, la finalul filmului, am gândit: Dumnezeule, eşti atât de puternic, ne-ai creat ca pe un sistem perfect, Slavă Ţie!
Foto preluata de aici

Avatar (2009)

Cel mai promovat film din 2009. M-am dus cu prejudecati fiind aproape convinsa ca e vorba de un film prost si plin efecte speciale. Dar spre deosebire de majoritatea filmelor care beneficieaza de un surplus de publicitate Avatar a fost un film reusit. Poate amatorii SF il pot considera un film foarte bun. Nu sunt un cunoscator al genului, dar pot sa spun ca mi-a placut! Actiunea se petrece in 2154 pe planeta Pandora, unde oamenii au descoperit noi surse de exploatare. Inainte de-a reusi sa extraga resursele naturale ale acestei planete oamenii trebuie sa-i infrunte pe locuitorii de aici: Na’vi. Fiinte extraterestre, cu aspect similar fiintelor umane aparent mai putin evoluate decat oamenii care traiesc intr-o comuniune perfecta cu natura. In South Park li se zice strumfi, dar Na’vi sunt inalti, subtirei si ceva mai sexy decat strumfii. Si parca difera si nuanta de albastru. J

Firul narativ al filmului urmareste o poveste de dragoste intre o Na’vi si un om, ceea ce este banal, siropos si facut de zeci de ori... dar interesant. Langa mine o tipa plangea in hohote de emotii. Camaron ramane un expert in transmiterea emotiilor puternice. La Titanic plagea toata sala...

Ceva imi spune ca acest film va aduna cateva premii. Poate chiar un Oscar.

Spre aducere aminte" "Taking Woodstock"

Prin ’83 –’84 vedeam pe televiziunea nationala a vecinilor iugoslavi celebrul rockumentar “Woodstock” la realizarea caruia isi adusese contributia si regizorul Martin Scorsese, la acea vreme un tinerel usor inhibat de rolul in care era distribuit. Am stat fixat cu niste suruburi nevazute in fata micului ecran al televizorului “Olt” pret de trei ore ca sa-i vad pe nemuritorii pentru mine Janis Joplin, Jefferson Airplane, The Who, Hendrix dar mai ales Ten Years After. Pentru mine cel putin, momentul Alvin Lee cu watermelonul pe care si-l castigase pe drept si cu prisosinta in urma interpretarii magistrale a unui cantec mai mult decat cunoscut, reprezinta varful magnificului concert. La exact patruzeci ce ani dupa Woodstock, regizorul Ang Lee (Broeback Mountain , Sense and Sensibility) reia tema aceasta mistuitoare a unei clipe de varf din tumultoasa istorie recenta a anilor saizeci americani. “Taking Woodstock” este o poveste despre intamplarile fericite, despre eforturile unor cvasinecunoscuti care au pus umarul manati de motive prozaice pana la urma, la ridicarea unui edificiu pastrat pentru posteritate ca un moment de varf al muzicii rock din toate timpurile. Trebuie spus ca au mai fost concerte uluitoare, de talie mondiala, cu o audienta formidabila, mai mare chiar decat cei cinci sute de mii de pelerini ai destinului  intruchipati de tinerii hippies americani. Si ma gandesc la Aid Africa din 1985 ori la concertul mamut de acum cativa ani de pe Copacabana al Stonesilor ce a avut o audienta cotata la peste un million de oameni. Dar zilele acelea de 15, 16 si 17 august 1969 raman pentru eternitate prinse in memoria colectiva cu boldurile  de aur ale unicei si inconfundabilei frumuseti spirituale. Filmul lui Ang Lee este construit aidoma documentarului de odinioara, ce include printre altele ecranul impartit in mai multe segmente care vizualizeaza diversele etape ale spectacolului. De fapt nu a fost un show, a fost o intamplare extraordinara la care si-au dat concursul oameni cu multi bani, artisti minunati si mai ales o mare de tineri pacifisti rupti prin intermediul “ierburilor” de realitatea cotidiana a unui razboi care nu le apartinea dar spre care erau manati de interesele oculte ale unei geopolitici necrutatoare. Demne de notat sunt rolurile excelente pe care le fac protagonistii peliculei in persoana tanarului Henry Goodman (Jacke  Teichberg) dar mai ales exceptionala  actrita britanica Imelda Staunton (Sonia Teichberg) si la sfarsit dar nu in ultimul rand, Live Schreiber(Vilma), excelent in rolul unui travestit intelept, opus total  rolurilor cu care ne-a obisnuit. Postez aici pentru cei care nu stiu ori n-au vazut vreodata prestatia Ten Years After de acum patru decenii dar si pentru cei care vor sa revada cu nostalgie o mostra de interpretare rock ridicata la rang de virtuozitate.

David Lynch - experiment, psihoza si celebritate

"As fi vrut sa vad mai multe intamplandu-se in viata mea. Am stiut mereu ca nimic nu este ceea ce pare a fi, dar nu am reusit sa gasesc o dovada" David Lynch

Absolvent al Facultatii de Arta, sectia Pictura din Philadelphia, David Lynch a simtit ca panza nu are suficient spatiu pentru a-si exprima tablourile pe care le are in minte. Plecand de la detalii si jocuri atipice de lumi, Lynch a inceput sa-si constiuasca o lume 3D vesnic in lumintele exprimentului. A realizat tot ceea ce arta video ii perminte: lung-metraje, filme si seriale de tv, video art si scurt metraje, spectacole multimedia, spoturi publicitare importante si clipuri video, a produs un album cu texte interpretate si scrise de el insusi.

Operele sale pun viata in situatii incomode, diformitati fizice si psihice sau pervesiuni sexuale (al caror maestru Lynch se considera). A declarat de mai multe ori ca si-ar fi dorit sa devina phisiatru (oare cine s-ar fi lasat pe mana lui?

Primul film semnat David Lynch care mi-a cazut in mana a fost Catifeaua Albastra (Blue Velvet) - 1986. Imi amintesc foarte clar scena de inceput a filmului: doi pusti, intr-o plimbare pe un camp gasesc o ureche. De om. Predau urechea politiei, dar nu se pare ca, pentru politisti nu conteaza ce cauta o ureche de om pe un camp! Un film construit exclusiv pe incontrolabilitatea dorintelor. Blue Velvet a fost exclus din Festivalul de la Venetia datorita pornografiei gratuite. V-ati gandit vreodata ca in spatele vecinilor chill si amabili se ascund niste mostrii? Thriller-ul este cel care ne-a pus fata-n fata cu demo de situatii in care oamenii cei mai simpatici ascund ipostaze monstruoase, nebanuite. Despre aceste ciudatenii afla Jeffery si Sandy, doi tineri din Lumberton, care impinsi de curiozitate, ajung sa scotoceasca in viata privata a unei cantarete de club. Aceasta curiozitate este nascuta de gasirea urechii... Blue Velvet ii are ca protagonisti pe Dennis Hopper, foarte bun in rol, si pe Isabella Rossllini (pe atunci iubita lui Lynch).

Urmatoarele filme semnate Lynch care mi-au cazut in mana: Dune (1884), Eraserhead (1998), The Elephant man (1980), Odiseea spatiala (2001), sunt la fel de problematice. Lynch intinde capcane psihicului uman, mentinut undeva spre limitele normalitatii. Despre Dune stiu ca a fost un insucces total. Un dezastiu comercial. Insa pentru artist rezuma obsesiile si nebuniile sale. Regizorul si-a descatusat fantezia. Eraserhead este relevant, deoarece i-a garantat lui Lynch intrarea la Hollywood. Asa si-a permis sa realizeze The Elephant man, produs de Mel Brooks. Un film extraordinar, incarcat de melodrama, considerat apt de Oscar: "este povestea cuiva care era monstru in exterior, insa pe interior era un om normal si formidabil, de care te-ai putea indragosti", declara Lynch. Filmat in eficace alb-negru, The Elephant Man, este singurul sau film conventional (cerere a Holywood-ului). Pentru Odiseea Spatiala, David Lynch a studiat trei ani scenariul lui Anthony Masters. A reusit sa puna pe pelicula un SF dement si imposibil. Un an de lucru, cu patru trupe diferite, 16 decoruri cu peste 600 de oameni: sase luni de filmari pentru actori si sase luni pentru efectele spatiale. Daca incerci sa-l intelegi, si mai si reusesti o sa ajungi pe tranchilizante.

Wild at Heart, din 1981. Acest film i-a adus lui David Lynch un Palme d'Or la Cannes. Se spune ca este cel mai excesiv si mai visceral film al sau. Irumpe din sacrul intunecat al subconstientului uman o "inima salbatica" cu violenta cruda. Este filmul unui moralist. Un moralist ca Humbert Humbert din Lolita. Sange, creieri care sar dintr-o impuscatura, accidente stradale traumatizante, un caine care fuge cu o mana in gura, muste care se strang pe un trotuar plin de voma, o femeie groteasca cu unghii foarte lungi care-si intinde rujul pe toata fata... E foarte dement si usor traumatizant. Bineinteles, nu a fost primit cu bratele deschise, se pune ca a primit premiul de la Cannes datorita influentei puernice a lui Bertolucci.

Recunostarea ca regizor si totodata celebritatea i le-au adus serialul TV Twin Peaks (1990) realizat in parteneriat cu Mark Frost. Cele 30 de episioade,ecranizarea jurnalului Laurei Palmer au facut audienta maxima in Europa si S.U.A. Twin Peaks a fost un produs ultra-inovativ care a cutremurat productiile TV, un soap de cea mai inalta factura, realizat, suprvizat si regizat de Lynch insusi (care apare si ca actor, secvential in rolul Sefului de Sud al Biroului regional F.B.I. - Gordon Cole). Mai multe despre Twin Peaks aici: http://ro.wikipedia.org/wiki/Twin_Peaks_(film . In 1992, Lynch, incerca sa prelungeasca ecoul serialului realizand Twin Peaks - The Fire Walks with me, unde intrebarea era : cine este Laura Palmer. Si acecesta este un succes, insa de mai mici dimensiuni decat prima parte a serialului.

Ultimele sale filme merg pe aceeasi reteta a filmului-experiment. Deasemenea sunt primite ambiguu de public, si nu sunt in totalitate intelese. E putin probabil ca exista oameni care reusesc sa inteleaga productiile semnate de Lynch. Prea multe ciudatenii, substraturi, phisoze, sexualitate dementa. E nevoie de o doza mare de nebunie sa-l intelegi. Mintea lui Lynch sterge toate ezitarile pentru a ne propune calatorii fara jumatati de masura. Ne arata un inconstient al omului, pe care nu suntem in stare sa-l primim. El insusi spunea intr-un interviu despre ultimul sau film: "Am vazut un film de trei ore din care nu am inteles nimic" ... :)

A Christmas Carol (2009)

Povestea A Christmas Carol (A Christmas Carol. In Prose. Being A Ghost Story of Christmas) publicata de Charles Dickens in 1843 este una dintre cele mai cunoscute si in acelasi timp mai fermecatoare povesti de Craciun. Batranul Scrooge - bogat, avar, rautacios - este plimbat de cele trei spirite ale Craciunului prin trecut, prezent si viitor. Experientele/ viziunile ii schimba viata, umanizandu-l. Ecranizarea lui Robert Zemeckis din 2009 in varianta 3D este una dintre cele mai reusite pe care le-am vazut pana acum. Pentru a intra zambind in spiritul sarbatorilor de iarna, A Christmas Carol e un film care nu trebuie ratat!

Begbie

Trainspotting.Aşa film,aşa carte.
Genial Irwine Welsh.Nu-mi amintesc să fi râs aşa citind o carte.
Nu-mi imaginam că lumea poate fi prinsă şi între alte spasme decât cele monodramatice ale subiectului pe care îl abordează Selby Jr.

Respect ambii autori.Ambele viziuni.

Aşadar,vi-l prezint pe Begbie,beţiv notoriu al plaiurilor scoţiene,fidel "vizitator" al şcolilor de corecţie şi al închisorilor.

Mit:Begbie are un simţ al umorului foarte tare.
Realitate:Simţul umorului al lui Begbie se declanşa doar la nenorocirile,frustrările şi slăbiciunile altora,de obicei ale prietenilor lui.
Mit:Begie e un "dur".
Realitate:Io nu l-aş categorisi pe Begbie aşa de sus,fără arsenalul lui de cuţite,bâte de baseball,bozuri,sticle de bere,andrele ascuţite etc.Io şi ceilalţi bulangii suntem prea căcaţi pe noi de frică pentru a verifica teoria asta,da'impresia rămâne.Tommy a expus la un moment dat câteva dintre slăbiciunile lui Begbie,aşa,pe scurt...S-a apucat să se ia la întrecere cu el,asta a făcut Tam.Fără supărare.Tommy e-un mare împuţit şi dacă e s-o luăm aşa,Begbie e cel mai OK dintre ei doi.
Mit:Tovarăşii îl plac pe Begbie.
Realitate:Le e frică de el.
Mit:Begbie n-ar da niciodată-n tovarăşii lui.
Realitate:Tovarăşii lui sunt de obicei prea precauţi ca să testeze afirmaţia asta şi în rarele ocazii când au făcut asta,au reuşit s-o infirme.
Mit:Begbie e alături de tovarăşii lui.
Realitate:Begbie îi bate măr pe toţi pulifricii-ăia nevinovaţi care-şi varsă berea din greşeală sau care intră-n tine.Psihopaţii care-i terorizează pe tovarăşii lui Begbie de obicei scapă nepedepsiţi şi tind să fie tovarăşi mai apropiaţi cu Begbie decât ăia cu care-o arde de obicei.Îi ştie pe toţi de la şcoala de corecţie,din închisoare şi din cercurile obişnuiţilor,din frăţiile masonice unde merg toţi dubioşii.

Îmi cer scuze pentru limbajul prea puţin adecvat standardelor acestui blog,dar contextul o cerea.
Robert Carlyle.
sursa foto.