Piatra-Neamt, oras de suflet

Piatra-Neamţ – oraş de suflet


Fiecare dintre noi are un oraş de suflet. Poate fi oraşul natal, oraşul bunicilor sau un alt oras ce ne-a plăcut când am avut ocazia să-l vizităm. Parcă de fiecare dată asteptăm sa se ivească ocazia pentru o nouă călătorie în oraşul ce ne-a patruns in suflet cu farmecul lui nemaintâlnit până atunci. Oraşul meu de suflet este Piatra – Neamţ...

Piatra – Neamţ este considerat „perla Moldovei”. Oraşul este situat pe valea Bistritei în N-E României. În prezent este reşedinţa judeţului Neamţ.
Oraşul a crescut in mod miraculos in ultimii ani, astfel încat, aici la Piatra – Neamţ poţi găsi şi mare si munte la un loc.
Spun mare si munte la un loc deoarece aici aveţi ştrand, pârtie şi munte in adevaratul sens al cuvântului.
Ştrandul se află în cadrul Complexului de Agrement Piatra-Neamţ. Aici în acest complex pe lângă ştrand mai puteţi găsi patinoar, bazine de înot, teren de fotbal, teren de tenis (câmp si masă), baschet, volei, role, plimbari cu atv-ul si bicicleta. Tot aici, în cadrul acestui complex vă puteţi caza deoarece acest complex deţine 40 de căsuţe de vacanţă. Pe lângă aceste lucruri, la Piatra-Neamţ, puteţi lua lecţii de echitaţie în cadrul Bazei Hipice Virgil Bărbuceanu.
Principala atracţie a acestui oraş este telegondola, care este cel mai simplu mijloc de transport pentru a ajunge la pârtia de ski de pe dealul Cozla şi în acelasi timp puteţi admira împrejurimile de la înălţime. Telegondola funcţionează zilnic, cu excepţia zilei de luni şi îşi începe fiecare cursă din gara oraşului.
Rezervaţia naturală a acestui oraş este reprezentată de muntele Cozla. Pe versantul sudic al acestui munte găsim gradina zoologica si Parcul Cozla.
Piatra-Neamţ deţine unele din cele mai frumoase muzee din ţară, şi anume: Muzeul de Artă neolitica Cucuteni (muzeul este unic in România); Muzeul de Etnografie, Muzeul de Istorie, Muzeul de Arta, Muzeul de Ştiinţe Naturale şi Muzeul memorial Calistrat Hogaş.
Acest oraş este gazdă a unor cetăţi: Curtea si Biserica Domneasca ( este situată în centrul oraşului şi potrivit izvoarelor istorice, acest ansamblu arhitectural îşi are începuturile în 1468-1475, ctitorită de Ştefan cel Mare) şi ruinele cetăţii geto-dacice de la Batca Doamnei (această cetate este situată la 4 km. S-V de oraş; este un monument istoric accesibil doar arheologic).
Edificiile culturale ale acestui oraş sunt reprezentate de Teatrul Tineretului (acesta funcţionează încă din 1961), Teatrul Vostru ( înfiinţat de către actriţa Draga Olteanu Matei, unde joaca actori neprofesionisti), Biblioteca Judeteana „G.T. Kirileanu (aceasta reprezintă continuarea unei tradiţii de lectura publică a judeţului Neamţ) şi galeriile de arta – Art Deco, Lascăr Vorel si Topart.
Acum, stârniţi de curiozitate vă las să poposiţi la Piatra – Neamţ...


PS. Articolul va aparea in Student Times saptamana viitoare:P si este semnat de mine:D:D:D

Constanţa-istorie într-o cochilie

Multietnic şi turistic, Constanţa este un oraş al pescăruşilor şi un oraş-port. Marea care închide orizontul estic al oraşului şi valurile care se sparg liniştite de ţărm îţi dau echilibrul şi energia necesare pentru a înfrunta dinamica unor noi realităţi, plăcute sau nu. Dar să las deoparte consideraţiile personale.
Luat la pas sau cu autobuzul, de la Poarta 6 (capătul portului) spre Poarta 2 (zona veche şi intrare în Şantierul Naval) oraşul se prezintă cochet, străzile sunt înguste, drepte, curate şi bine întreţinute, parcă taie oraşul în felii de la un capăt la altul.
Clădirile din zona veche nu sunt înalte, unele dintre ele renovate, altele în ruină, dar toate păstrează arhitectura timpului cînd au fost construite. Toate acestea se aşază pe un relief înclinat de colină tocită. Relief-scoică sau cochilie aş spune, asta ca să preiau denumirea unor vietăţi marine a căror formă reflectă proiecţia în miniatură a geografiei oraşului.
Pescăruşii te salută la tot pasul, ei sunt adevăraţii stăpîni ai oraşului, ai Portului, Şantierului Naval, Farului şi, de ce nu? ai mării. Se cazează unde vor ei: la un hotel de cinci stele sau pe orice terasă, n-au nicio restricţie. Ei sunt turiştii permanenţi ai oraşului şi au regim all-inclusiv, evident consumaţia este free. Nu ştiu dacă sunt bine primiţi la Acvarium, dar oricum au ca alternativă imensitatea Mării Negre, cu diversitatea ei culinară şi, ca relaxare.
Pentru că nu am perspectiva aeriană a pescăruşilor (nu am aripi!) şi voiam să privesc oraşul de sus am vizitat Moscheea. Din Minaretă priveliştea e copleşitoare, iar vîntul bate cu putere la aceea înălţime. Dar ce contează, e 1 ianuarie, afară sunt 14 grade, oraşul e aproape pustiu, bătrîna musulmană care îngrijeşte Moscheea mătură liniştită curtea interioară... Allah e mare! O plăcuţă de marmură lipită pe un perete la intrare ne informează că Moscheea dispune de încălzire proprie din bunăvoinţa unui etnic turc cu dare de mînă care le-a cumpărat centrală termică! Şi-uite-aşa Allah se îngrijeşte de confortul termic al supuşilor Săi! Dar cui îi pasă?
Altfel, eu păstrez în minte imaginea portului Constanţa. Patru zile la rînd am privit navele care au intrat (părăsit) dana portului. Nu singur, ci împreună cu pescăruşii. Imaginile sunt totuşi diferite. Ei privesc oraşul de la înălţime... şi numai de acolo. Eu doar de jos, dar prin lentila Carl Zeiss a aparatului foto. Deşi perspectivele sunt diferite, oraşul este acelaşi. Nu ştiu ce văd pescăruşii, dar ce am privit eu mi-a plăcut: oraşul Constanţa, plaja, marea şi pescăruşii.

Shopping la Pandorff

O plimbare la Pandorff,shopping la outlet-urile de acolo,unde  gasesti numai branduri de branduri,e linga granita cu Ungaria si e plin de romani,ziceai ca te afli in magazinele romanesti...de ce?pentru ca preturile sunt foarte bune,blugi de la Levi's spre exemplu care la noi ii gasesti la 100 de euro cel putin aici ii gasesti la 60...e ceva diferenta,nu?E doar un exemplu...cam toate le gasesti la jumatate de pret,doar ca reduceri mai putine....pe cand la magazinele din Viena gasesti reduceri in aceasta perioada pina la 70%....dar nu la tzoale firmate,evident...:)

Sarbatorile vin!

Iata si mult asteptata vacanta!
Timp de doua saptamani
o sa-mi scot din minte facultate , blogareala , mess
‘Progress’…
Imi pregatesc frumusel bagajelul si evadez din lumea aceasta care parca soarbe din seva vietii mele…, ma indrept spre raiul meu pamantesc spre locul care-mi trezeste atatea amintiri placute, nu ca nu as fi fost de mult pe acassa , dar gandul ca voi sta mai mult acolo ma bucura  si stiu ca ma voi incarca cu energie pentru o noua sesiune.

Sa respiri un aer curat timp de doua saptamani e ceva de dorit, la fel si sa simti caldura familiei , sa vezi satul in sarbatoare.
Oo da sarbatoare… pentru mine sarbatorile de iarna sunt un prilej de bucurie intensa, asta poate datorita obiceiurilor frumoase de la noi de la Berzunti, …de abia astept sa primesc colindatorii, capra ursul, jianul, sa ma intalnesc cu toate neamurile…., sa vad ca toata lumea e fericita…
Ninsoarea imi da prilejul de ami satisface pofta de ski.
Vreau sa ma bucur in aceasta vacanta de fiecare secunda , sa traiesc din plin, sa simt adevarata iubire a Lui Dumnezeu.
Pana la urmatoarea intalnire va doresc numai bine!

O plimbare prin Prater

In dupa masa asta am iesit la plimbare cu copii si prietena mea in Prater,pina in iarna asta era inchis pe sezonul rece,dar e primul an in care a inceput sa functioneze,din curiozitate am mers si noi sa vedem ce s-a facut.
Evident ca vara e minunat,e plin de lume in Prater,fiind unul dintre cele mai frumoase parcuri de distractii din Viena,in acest timp insa functioneaza uriasa roata,de care sunt atasate cabinele de unde poti vedea de la inaltime panorama Vienei,caruselele de toate marimile si pe toate gusturile,un salon in care existau simulatoare,care iti creau senzatia ca zbori cu avionul si cate si mai cite alte fantezii...
Copii le-au cam vrut pe toate..deh!! asta e! cam greu poti sa stapinesti copii in fata unor astfel de tentatii.
Noi am baut un punsch fierbinte si am mancat un hot dog urias,care e drept n-am reusit sa-l dam gata pentru ca eram cam satui,tocmai terminasem de fiert niste sarmalute printre care pusesem niste sunculita si kaizer...mmm!!au iesit grozave...

Servus Prater(click pe imagine,pentru a le vedea in marimea potrivita),m-a distrat salutul,mi-a adus aminte de

Ardeal,de casa,este salutul pe care l-am monstenit de pe perioada Austro-Ungariei,este un salut elegant,daca il traducem,si imi place...il folosesc si eu acasa.

Celebra roata apare pe toate suvenirurile din Viena a ramas un simbol.

Ne-am intors acasa cam dupa 3 ore ca ne apucase frigul...si ce bine mirosea in casa,sarmalele noastre inca se simteau din hol...dar in salon ne-a intampinat mirosul  de betisoare si lumanarele parfumate ...
E placut inainte de sarbatori,totul este parca diferit,simti  cum se apropie sarbatoarea cea mai frumoasa,Nasterea  Domnului....iar aici deja totul este in vesmant de sarbatoare la portile caselor coronitele de brad vestesc apropierea momentului,iar geamurile caselor sunt iluminte cu perdelute  de luminite in diferite forme.

Eu nu suport timpul. (punct)

In fiecare vacanta ajung la aceeasi concluzie: mie nu imi plac vacantele. Nu de acum. In nici un caz cat stau acasa.
Am avut un weekend prelungit si chiar nu mi-a priit. Sau poate sunt eu pretentioasa. Sau poate timpul chiar trece cum are el chef. Nu am mai petrecut o vacanta de la un capat la altul in care sa zic "frate asta da vacanta" de nu mai stiu. Defapt ma intreb...oare a fost vre una? Dar lasa ca ma fac eu mare! Ma fac eu mare si atunci am sa ii arat timpului ca nu el e stapanul. Am sa ii arat cat de inutila e limitarea lui si am sa ii arat ca imi fac loc in timp si pentru mine. Si atunci am sa traiesc.
Ideea nu era sa incep sa filosofez. Nici sa ma revolt. Ideea era sa imi cer scuze ca nu am timp desi ma lupt sa imi fac. Sa imi cer scuze ca am atatea idei si asa putin timp. Si sa ii felicit pe cei pentru care timpul nu e o bariera. Pe cei care traiesc in afara lui.

Un filmulet din vacanta...funny

Asa m-am distrat eu in mica dar frumoasa mea ultima vacanta


sper sa nu trageti concluzii gresite :D