Catalin Chereches: Un primar model si hotarat sa rezolve problema TIGANILOR
Primarul
din Baia Mare a revenit în prim plan cu o nouă soluţie pentru
rezolvarea problemei ţigăneşti din oraş. Faptul că anul trecut a
construit un zid care izola comunitatea ţiganilor de pe str. Horea din
Baia Mare i-a adus cel mai mare număr de voturi din istoria ţării de la
revoluţie încoace: peste 90%. Asta dovedeşte că românii s-au săturat de
problemele pe care le ridică comunitatea ţiganilor din ţara noastră.
Cătălin Cherecheş a fost sancţionat
pentru discriminare de CNCD şi somat să dispună măsurile pentru
decontaminarea spaţiilor din incinta Cuprom în care a mutat aproape 110 familii de ţigani.
Primarul din Baia Mare plănuieşte să rezolve problema, mutând cu totul
din oraş cele peste 400 de persoane cazate înainte de alegerile locale
în spaţiile fostului combinat. Şi nu doar pe ei, ci şi pe cei din
blocurile sociale din strada Horea, imobile în jurul cărora anul trecut a
fost construit un zid de beton, înalt de aproape doi metri pe care acum
primarul vrea să îl dărâme. Aici ar uma să fie locuinţe de serviciu
pentru personal medical, din învăţământ sau familii tinere, spune
primarul.
“Toţi cei care locuiesc în blocurile
sociale şi nu-şi plătesc chiriile şi au restanţe, anul viitor vor fi
mutaţi într-o zonă socială pe care vrem să o construim undeva, probabil
în mediul rural, ca să le dăm posibilitatea să se şi întreţină să aibă o
gospodărie. O mare parte dintre ei lucrează la salubrizare, la zone
verzi, dar mulţi n-au din ce să trăiască. Stau toată ziua la cerşit, cu
punga de aurolac în mână, furând fier şi aşa mai departe. De ce să nu le
dăm o şansă? Nu văd ce e rău în asta. Chiar trebuie să-i ţinem în oraş
de dragul de a-i avea în oraş, în loc să le dăm să muncească, unii să
facă cărămidă, oale, alţii să-şi facă o fermă. Nu se poate face treaba
asta în centrul oraşului că, dacă s-ar putea face, s-ar face în centrul
Bucureştiului, în Piaţa Victoriei”, a declarat, pentru gândul.info,
Cătălin Cherecheş.
Sigur
că metoda aplicată de Cătălin Cherecheş a experimentat-o şi fostul
primar Sorin Apostu, care a făcut evacuarea ţiganilor de pe str.
Coastei, ce devenise un focar infracţional şi pestilenţial într-o zonă
semicentrală a Clujului. Pe str. Coastei s-a ridicat după evacuarea
ţiganilor un parc frumos, iar primarul interimar Radu Moisin a pus
piatra de temelie la clădirea unui centru universitar şi misionar
ortodox, lucru foarte apreciat de către clujeni. Cartierul Mărăşti este
mai curat şi mai civilizat.
Totuşi mutarea ţiganilor în afara
oraşelor nu poate fi o soluţie pe termen lung, ci ei trebuie integraţi
prin educaţie şi foarte multă muncă în societate. A îi muta pe terenuri
agricole în afara oraşelor e ca şi cum i-ai condamna la sărăcie, mizerie
şi infracţionalitate continuă. Vezi cazul Surduc când au aruncat copiii ţigani cu pietre în bicicliştii turişti occidentali
şi ţiganii din Sighişoara, care au spart geamurile Orient Express-ului,
care adus grave prejudicii de imagine României. Să-i muţi la bloc cum a
încercat N. Ceauşescu nu e o soluţie. În Cluj-Napoca, prin anii 80,
prim-secretarul Moga i-a plantat pe ţigani într-un micro-cartier pe str.
Mehedinţi din Mănăştur. După un an ţiganii făceau foc cu parchetul în
bucătărie şi caii păşteau în sufragerie. Imediat Moga i-a mutat pe
ţigani în afara oraşului la Pata Rât. Singura soluţie pentru rezolvarea
problemelor ţiganilor este educaţia încă de la grădiniţă. Să se facă
legi ca copiii ţiganilor să meargă la grădiniţe special amenajate, apoi
la şcoli construite şi pentru ei. Ceilalţi ţigani fără ocupaţie să fie
constrânşi prin lege să muncească în grupuri masive la autostrăzi,
baraje, curăţenie şi alte lucrări publice-edilitare. A-i izola pe ţigani
în afara oraşelor fără integrare e ca şi cum ai mătura mizeria sub
covor. Ţiganii pot fi educaţi prin şcoala obligatoriu cu poliţistul la
poartă până în clasa zecea sau mai mult la universitate pentru cei mai
capabili şi prin multă şi asiduă muncă bine organizată. De Ionuţ Ţene – NapocaNews
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu