Internetul ar putea fi CENZURAT. Romania a semnat ACTA
Ţările care au mai semnat tratatul astăzi sunt Austria, Belgia, Bulgaria, Cehia, Danemarca, Finlanda, Franţa, Grecia, Ungaria, Irlanda, Italia, Lituania, Letonia, Luxemburg, Malta, Polonia, Portugalia, Slovenia, Spania, Suedia şi Marea Britanie. Statul care a iniţiat proiectul, Japonia, împreună cu Australia, Canada, Coreea de Sud, Maroc, Noua Zeelandă, Singapore, dar şi Statele Unite, au aderat la tratat pe 1 octombrie 2011.
Potrivit site-ului Comisiei Europene, ACTA nu va afecta libertatea de exprimare pe Internet, nu va cenzura sau închide site-uri, însă va lupta împortiva furtului de proprietate intelectuală. În ciuda acestor declaraţii, tratatul este comparat, pe multe site-uri de specialitate, cu SOPA.
Pe site-ul Comisiei Europene se declară: “SOPA este un proiect al Statelor Unite ale Americii care ar schimba legislaţia Statelor Unite. ACTA nu cere nici o schimbare a legslaţiei UE. Tot ce puteţi face astăzi în mod legal, va fi în continuare legal după ratificarea ACTA”.
ACTA apără interesele deţinătorilor de drepturi de proprietate intelectuală şi poate impune monitorizarea conţinutului online de către companii private, potrivit Apti.ro. Acestea pot limita formele de exprimare de pe Internet şi pot împiedica utilizarea patrimoniului cultural al societăţii, în urma sporirii sancţiunilor. Tratatul va avantaja companiile mari şi poate ridica probleme celor cu o cifră de afacere mai mică.
Furnizorii de Internet ar putea supraveghea reţelele proprii, pentru a furniza deţinătorilor drepturilor de proprietate intelectuală date ale unor presupuşi suspecţi şi poate utiliza mecanisme de identificare a unor presupuşi infractori.
SOPA este un proiect de lege iniţiat în Statele Unite care prevede măsuri drastice pentru cei care încalcă drepturile de autor. Printre măsurile care au ridicat probleme utilizatorilor, dar şi companiilor se numără blocarea site-urilor pe care există conţinut piratat fără ca acestea să poată contesta decizia, interzicerea furnizării de reclame pentru companiile care au furnizat conţinut piratat, dar şi monitorizarea utilizatorilor care accesează aceste site-uri.
Legea este susţinută în Statele Unite de case de producţie şi studiourile de productie de la Hollywood. Proprietatea intelectuală a artiştilor pe care îi susţin şi promovează este răspândită pe internet într-un ritm greu de controlat de aceştia. Supremaţia internetului şi succesul unor site-uri precum YouTube duc la diminuarea veniturilor acestor case de producţie. Impactul asupra motorului de căutare Google, de exemplu, poate fi major. La un singur clip postat pe YouTube se poate cere închiderea site-ului şi li se poate impune companiilor să oprească plăţile din publicitate către Google.
Printre cei care se opun legii sunt şi Yahoo, Facebook, eBay, Twitter sau Wikipedia. Reprezentanţii enciclopediei online au închis timp de o zi accesul la varianta în engleză a Wikipediei. Alte 7.000 de site-uri s-au alăturat protestului de pe 18 ianuarie. Proiectul de lege în formula actuală a fost retras după protestele de pe internet şi după ce Congresului i s-a trimis o petiţie semnată de 7 milioane de oameni. De Monica Lungu, Mădălina Piloff – Evenimentul Zilei
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu