Se afișează postările cu eticheta diverse. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta diverse. Afișați toate postările

Icoane Argintate Speciale lucrate manual dupa modele vechi


Va prezentam doua colectie de icoane de argint:


Metalul icoanelor este argint pur 950. Sunt executate prin presare cu o masina speciala. Imaginea icoanei nu este pictura ci este un print pe panza de matase aplicata pe lemn. Lemnul este din fag, un lemn tare foarte rezistent, tratat cu ceara speciala de protectie.


Colectia Handmade contine copii a unor icoane vechi facute de mana. Icoanele sunt lucrate pe lemn de fag si sunt acoperite cu o ceara speciala de protectie. Iconografia este realizata manual, pe panza de matase. Suportul metalic ce imbraca icoana contine o cantitate mare de argint pentru durabilitate dar este si ferecat cu argint. Aceasta colectie este unica in Romania cat si in intreaga lume. Nici un alt atelier nu are aceasta tehnica veche si nici acest rezultat.

DECI: Icoanele sunt copii fidele dupa icoane vechi. Atat suportul metalic cat si iconografia sunt realizate de mana si nu de masina.

Pompierii la datorie

Se făcea că era Sfânta Vineri pe la orele 19:00. Şi cum mergeam eu liniştit spre casă cu maşina, de-odată simt cum se cutremură pământul. Lumea înnebunită, toţi se opriră în loc, beleau ochii ca broaştele în urma lor. Un claxon urât de-a dreptul se auzea din ce în ce mai tare. Mă uit în oglinda retrovizoare curios şi observ....văd cum se apropia nimicitor TAIFUNUL ROŞU. DA!!! Erau Pompierii cu o maşină antică de colecţie fabricată în perioada în care se năştea străbunica mea Aglaia. Ori nu avea sirenă, ori era defectă, ori pentru a nu polua fonic atmosfera, şoferul autospecialei claxona...dar claxona ca nebunul nu aşa. Trag pe dreapta, văd că lumea o ia la fugă după ei, de curioasă cum este din fire...mă iau şi îi urmăresc şi eu. La câteva străduţe depărtare, intrăm pe o alee între blocurile gri şi prăfuite ale Hunedoarei...şi ca să vezi ce?! O ghenă fumega ca nebuna. Desfăşurare de forţe impresionante, foarte rapid au reuşit să stingă focul. Vecinii bulbucaţi, curioşi şi bârfitori au început să blesteme şi să înjure un boschetar, care chipurile după ce a scormonit în ghenă i-ar fi dat foc de ciudă că nu-i rost acolo. Asta este, mai trebuie şi dintr-astea altfel se mumifică Pompierii pe banii noştrii. Am auzit că numa stau şi-o freacă-n cap toată ziua pe salarii de 1500 ron minim.

Privind înapoi spre viitor

Este dimineaţă. Limbile ceasului indică ora 5:48, iar eu întâmpin acest nou început de zi la volanul maşinii mele, care parcă fuge...fuge în grabă speriată de ceva anume. Aş oprii să mă mai dezmorţesc...conduc de ore bune,dar  ea nu vrea. Fuge ca o bezmetică, vrând parcă să câştige o bătălie. O întreb simplu zâmbindu-i: De ce te grăbeşti, ce câştigi? Ajung, intru şi ies dintr-o curbă deosebit de periculoasă cu 120 km/h, după care aud o şoaptă: Trebuie să câştigi lupta cu TIMPUL, iar eu doar te ajut! Am căzut pe gânduri, timpul se scurgea, reflexele de şofer şi-au intrat pe deplin în rol, practic conduceam din inerţie. Momentele de şofat incontrolabil au dispărut brusc când, observ pe marginea drumului un panou pe care scria mare: REDUCEŢI VITEZA! FAMILIA TE AŞTEAPTĂ ACASĂ! Pentru ce...pentru ce mă grăbesc aşa?! Ce este mai important? Banii, Timpul, Familia, Sănătatea. Pentru o fracţiune de secundă m-am gândit la bani, mai apoi mi-am dat seama că economisind timp voi putea reveni mai repede lafamilia mea pe care o preţuiesc nespus de mult, dar privind încă odată frumosul răsărit, mi-am făcut o cruce mulţumind lui Dumnezeu pentru faptul că sunt sănătos. Poate că uneori inconştienţa noastră la volan nu poate fii zguduită decât de unele evenimente nefericite, şi poate chiar şi aşa tot nu realizăm că GRABA STRICĂ TREABA.

Melc, melc codobelc!


Toţi se înperechează frate! Eu am reuşit să surprind doi melci codobelci, care-şi schimbau balele între ei. Am încercat eu să văd dacă-s bulani, dar nu am reuşit să disting sexul. :)) Cert este că nu aveau nici o jenă. Făceau dragoste de se zguduia pământul frate, şi mai interesant este că o făceau pe unde apucau şi ei. De exemplu ăştia au ajuns să se bălărească pe drum, în calea mea. Aşa că dacă ei nu m-au respectat, nefiindu-le ruşine de mine, nici eu nu m-am jenat să mă holbez la ei, făcându-le o poză. După ce le-am făcut poza le-am transmis: Spor la treabă! şi mi-am văzut de drum. :) Aşa că am început această săptămână sub dominaţia erotismului. Eu vă doresc tuturor, să fiţi înţelepţi, să zâmbiţi cât mai des, şi să fiţi recunoscători şi pentru ceea ce aveţi! Trăiţi-vă viaţa!

Feriţi-vă de ouă “Made in China ” Incredibil Ouă false fabricate manufacturier

Poate unii dintre voi ati auzit deja, dar pentru aceia care nu au auzit sau nu stiu cum se fabrica, o sa  vedeti daca cititi mai departe…
În China există şcoli false si chiar clase care predau o varietate de tehnologii de fraudă flagrantă; chiar şi ouăle pot fi fabricate din materiale chimice, care se pot chiar prăji.Acesta este în prezent cel mai popular curs de falsificare.
Pasul 1: procurarea de materii prime
Folosind 7 tipuri de materiale chimice, a se vedea poza de mai jos

Ouăle false se fac din carbonat de calciu, amidon, răşină, gelatină, alumină şi alte produse chimice.
Pasul 2: producerea de ouă
Oul crud se formează în formă plină cam 2/3, se pun clorură de calciu, coloranţi, oul începe să capete forma cunoscută.

“Gălbenuşul de ou” se formează în matriţa rotundă. Se foloseşte “apă magică”, adică clorură de calciu.

Prin adăugarea unui pigment galben culoarea devine cea de gălbenuş de ou crud ..
Pasul 3: Forma de ou
În matriţă se pune alb brut de ou la nivel de 1/3, la fel ca prima turnare, gălbenuşul de ou se introduce la fel ca găluştele în supă, totul se spală în apă magică, iar jumătatea de ou începe încet să se formeze. Forma de ou se lasă să se usuce 1 oră, iar după spălarea cu apă este gata.

Pasul 4
Liniile de cuplare a jumătăţilor de ouă se estompează prin cufundare în parafină şi carbonat de calciu, pentru formarea cojii în această soluţie, care se repetă de mai multe ori, până când coaja se întăreşte puţin. După clătirea în apă rece, linia de cuplare se estompează, iar în acest moment oul a căpătat forma finală.


Coaja tare este formată prin imersarea lor în parafină, apoi se lasă la uscat
Da! Oul este gata. Coaja artificială de ou este foarte fragilă şi se sparge uşor, dar cui îi pasă!

Uită-te cât e de reală
În timpul prăjirii se formează multe bule mici, dar mulţi oameni nu remarcă diferenţa.


Oul arată exact la fel, are gust mai bun decât cel adevărat, dar astfel creşte statistica persoanelor cu toxiinfecţii alimentare.

De ce se falsifică ouăle?
Din cauza banilor. Costul oului fals e de doar 0.55 Yuan/kg, în timp ce ouăle adevărate costă 5.6 Yuan/kg.
Cazurile de alimente cu probleme şi toxiinfecţii alimentare sunt raportate pe scară largă în China continentală în decursul ultimilor ani. În anul 2001, au existat 185 de cazuri de intoxicaţii alimentare, care afectează aproximativ 15715 de oameni şi cauzând 146 decese. Numărul de cazuri s-a dublat în 2002. În 2003, numărul de cazuri raportate a fost de zece ori mai mult decât în anul 2001, precum şi numărul de persoane care au suferit a fost de 29.660, inclusiv 262 decese Acum, în septembrie 2008, aproape 53.000 de copii chinezi s-au îmbolnăvit din cauză de lapte contrafăcut; 4 au murit.

A FI SAU A NU FI… DOTAT

Autor Doina Popescu

http://doinapopescu.wordpress.com

La mate pură era un tip Sorinel. La prima vedere era o.k., chiar un brunet frumuşel. Colegii lui însă susţineau că era puţin plecat de-acasă.

Printre năzbâtiile zilnice pe care le făcea, o să vă povestesc una, nu musai cea mai gogonată.

În Grozăveşti, căminele de băieţi C şi D sunt cuplate pe aceeaşi intrare. Duşurile la etajul unu’ erau faţă în faţă cu biroul administratorei, Viorica.

Cu nişte ochi albaştri la concurenţă cu Liz Tylor, brunetă şi focoasă, pedanta Viorica îi punea pe jar pe studenţi şi unii îşi oboseau puternic dreapta cu gândul la ea.  Era o tipă de treabă dar, le tăia scurt elanul îndrăzneţilor cu câte o înjurătură de şofer de troleibuz.

Sincer, n-am auzit nicio bârfă legată de ea cu toate că acolo, greu să tragi un vânt să nu te ştie toată suflarea.

Într-o zi, iese Sorinel de la duş, gol cum îi era obiceiul şi cu prosopul pe umăr şi cam bezmetic dar blând, nimereşte peste Viorica.

Acuma ori era Sorinel dotat din calea-afară, ori n-avea nimic sau o fi avut două, nu m-a lămurit nimeni, chit că plesneam toţi de curiozitate.

Cert este că Viorica a leşinat şi nu şi-a revenit decât stropită cu apă pe faţă.

S-au dus vremurile alea! Câte gacici mai leşină azi când văd un bărbat în pielea goală?

Doamnelor şi domnişoarelor care citiţi acest articol, vă rog să-mi povestiţi cam de câte ori aţi leşinat!

Alte povestiri afurisite la http://doinapopescu.blogspot.com


Eu de ce nu am noroc Doamne ?!

Vă salut dragilor! Când am pus titlul acesta, mă gândeam şi voi face referire în continuare la părinţi. Da, părinţii noştri dragi care ne-au dat viaţă. Şi voi scrie acest articol exemplificând prin exemple proprii şi altele reale, întâlnite, auzite de la alţii. Mă întreb deşi ştiu răspunsul, de ce există diferenţe de atitudine între părinţi. De ce unii, încearcă să se apropie de copii lor cât mai mult, iar alţii pur şi simplu sunt ignoranţi? De ce unii părinţi cu posibilităţi materiale, culturale, sociale, sunt mult mai dezinteresaţi de copii lor decât unii care abia îşi câştigă traiul de pe o zi pe alta? De ce unii părinţi fac diferenţe între fraţi? Da cunosc multe cazuri, chiar şi-n cazul meu 1000 exemple. Dar fiindcă ştiu că ai mei îmi citesc blogul, nu voi exemplifica. Şi voi generaliza fiindcă ştiu că nu sunt singurul în cazul ăsta. Problemele îşi au originile lor, şi cred că totul pleacă în primul rând de la educaţia lor, a părinţilor. Probabil ei aplică ceea ce au văzut în familiie lor, şi probabil datorită orgoliului propriu. EI încearcă să le arate copiilor lor, faptul că viaţa este grea, faptul că înveţi să apreciezi anumite lucruri doar dacă te loveşti de greutăţi. Mă rog! Concepţiile se limitează la nivelul de dezvoltare al fiecăruia. Dar stau şi mă întreb, tu... dragă tată, mamă,.. tu în ce fel treci prin viaţă? Ce laşi în urma ta? La urma urmei pentru tine ce este cel mai important în viaţă? Nu ştiu ce mi-ar răspunde unii părinţi, dar ştiu ce aş răspunde Eu: Pentru mine cel mai important lucru în viaţă este familia. Eu personal, am învăţat din greşelile unora. Am învăţat să nu beau decât cu limită, să nu fumez, să nu-mi lovesc soţia sau copii atunci când va fi cazul, şi multe altele. Cert este că dacă dă Bunul Dumnezeu să am 2 copii aşa cum îmi doresc, niciodată cât inima-mi bate în piept, nu voi face diferenţe între copii. Dacă unuia îi cumpăr o banană, categoric îi voi lua şi celuilalt. Nu aş putea fi fericit, atâta timp cât copii mei ar fi nefericiţi. Aş pune întrebări şi aş căuta răspunsuri. Este greu! Şi mai urât e faptul că vezi în jurul tău, şi auzi şi te loveşti de alţii care încep să prindă aripi fiind susţinuţi de AI LOR. Şi asta te face să te întrebi câteodată de ce tu nu eşti la fel de norocos!? Pentru cei ce se află în astfel de situaţii, cred că rezultatul izbândei în viaţă este unul de prestigiu. Cred totuşi că într-un fel suntem norocoşi. Şi dacă cei naturali ne uită şi ne ignoră cred că Cel Atotcreator ne binecuvîntează. Mă rog Bunului Dumnezeu, să-mi dea înţelepciunea de a fi părinte. Decât ca unii mai bine deloc. Mă retrag, nu înainte de a vă ura tuturor, s-aveţi parte de putere şi încredere în forţele proprii!

Plimbare spre Padurea Vieneza...











Azi am facut o plimbare cu masina prin Viena, am fost condusă de GPS, am reusit sa fac si niste poze, am luat-o spre Padurea Vieneza, e o portiune minunata , merita sa faceti drumul, o sa va placa.In drumul meu am facut o vizita unei doamne, o profesoara de harpa, Cristine Stavram, o doamna de 83 de ani; povesteste foarte cursiv, desi acuza caderi de memorie, eu am gasit-o extrem de vioaie.D-na Cristine a fost harpista 10 ani la Filarmonica din New York, apoi 10 ani la Opera din Viena, mai apoi profesor universitar la Conservatorul din Viena, de unde o iesit si la pensie.Povestea  ei de viata este fabuloasa,  nascuta la New York, provine dintr-o familie de romani.Am sa va povestesc despre ea mai multe intr-un alt blog-ul ... merita sa aflati povestea vietii ei ... o sa va placa!

Dezastru pe şosele

Deci este dezastru pe şosele. Nu pot să-mi cred ochilor cât de neexperimentaţi sunt unii (unele) şi pe lângă asta cât de neatenţi sunt. Fraţilor mai staţi dracu în casă, mergeţi cu taxi cei care ştiţi că nu le aveţi cu şofatul pe zăpadă şi mai ales cei care nu aveţi cauciucuri de iarnă. E groaznic. Probabilitatea unui accident a crescut cu peste 300%. Păi era să fac 2 accidente în 30 minute, pentru că un idiot a văzut târziu pe cel din faţa lui că a încetinit, iar ăsta a frânat brusc întorcându-se pe orizontală prostul...şi uite aşa nemaiavând timp să-l evit am intrat într-o parcare spre norocul meu că era acolo. Altul făcea manevre de întoarcere şi dat cu spatele exact cum urc eu panta asta spre str. Brazilor...a trebuit să o iau în sus spre dreapta până a întors ăla. Vai ş-amar de unii şoferi. În rest ce să zic..e freeerie. Aşa de multă zăpadă nu mai ţin minte de când nu am mai văzut, la fel şi aşa proaste şosele. Hai noroc şi s-aveţi parte de sănătate!

Puteţi citi textul?

0D474, 1N7R-0 21 D3 V4R4, 574734M P3 PL4J4 0853RV4ND D0U4 F373 70P41ND 1N N151P, 151 D4D34U 53R105 1N73R35UL C0N57RU1ND UN C4573L D3 N151P CU 7URNUR1, P454J3 53CR373 51 P0DUR1. C4ND 3R4U P3 PUNC7UL D3-4 73RM1N4, 4 V3N17 UN V4L, D157RU64ND 707UL, R3DUC4ND C4573LUL L4 0 6R4M4D4 D3 N151P 51 5PUM4... M-4M 64ND17 C4 DUP4 4747 3F0R7, F373L3 V0R 1NC3P3 54 PL4N64, D4R 1N L0C D3 4574, 4L3R64U P3 PL4J4 R424ND 51 JUC4NDU-53, 51 4U 1NC3PU7 54 C0N57RU145C4 UN 4L7 C4573L; M1-4M D47 534M4 C4 4M 1NV4747 0 M4R3 L3C713: D3D1C4M MUL7 71MP D1N V1474 N0457R4 C0N57RU1ND C3V4, D4R C4ND M41 74R21U UN V4L V1N3 51 D157RU63 707, C3 R4M4N3 3 D04R PR1373N14, 6R1J4 51 M41N1L3 4C3L0R4 C3 5UN7 C4P481L1 54 N3 F4C4 54 5UR4D3M.

Iată şi răspunsul mai jos pentru cine nu desluşeşte.

ODATĂ, ÎNTR-O ZI DE VARĂ, STĂTEAM PE PLAJĂ OBSERVÂND DOUĂ FETE ŢOPĂIND ÎN NISIP, ÎŞI DĂDEAU SERIOS INTERESUL CONSTRUIND UN CASTEL DE NISIP CU TURNURI, PASAJE SECRETE ŞI PODURI. CÂND ERAU PE PUNCTUL DE-A TERMINA, A VENIT UN VAL, DISTRUGÂND TOTUL, REDUCÂND CASTELUL LA O GRĂMADĂ DE NISIP ŞI SPUMĂ...M-AM GÂNDIT CĂ DUPĂ ATÂT EFORT, FETELE VOR ÎNCEPE SĂ PLÂNGĂ, DAR ÎN LOC DE ASTA, ALERGAU PE PLAJĂ RÂZÂND ŞI JUCÂNDU-SE, ŞI AU ÎNCEPUT SĂ CONSTRUIASCĂ UN ALT CASTEL, MI-AM DAT SEAMA CĂ AM ÎNVĂŢAT O MARE LECŢIE: DEDICĂM MULT TIMP DIN VIAŢA NOASTRĂ CONSTRUIND CEVA, DAR CÂND MAI TÂRZIU UN VAL VINE ŞI DISTRUGE TOT, CE RĂMÂNE E DOAR PRIETENIA, GRIJA ŞI MÂINILE ACELORA CE SUNT CAPABILI SĂ NE FACĂ SĂ SURÂDEM.

Trăim în România, o ţară de pesimişti!

Există nenumărate motive din cauza cărora oamenii nu reuşesc în viaţă. Totuşi, două motive sunt predominante.
Primul motiv: Mulţi oameni consideră că au fost lipsiţi de succes deoarece nu le-au fost oferite aceleaşi şanse şi oportunităţi ca acelora care au avut succes. Ei îi învinovăţesc pe ceilalţi şi nu pe ei înşişi, considerând că eşecurile lor se datorează doar situaţiilor exterioare.
Al doilea motiv: Există alte persoane care consideră că eşecurile lor se datorează timpurilor în care trăiesc şi adoptă o atitudine cu totul pesimistă în legătură cu ţara lor şi cu lumea în general.
Dintotdeauna au existat persoane care au făcut profeţii despre crize economice, calamităţi naturale şi colapsul inevitabil al lumii lor. Ei bine, lumea încă există şi noi suntem destul de siguri că va mai exista multă vreme după ce tu şi eu nu vom mai fi. Se pare că fiecare generaţie are impresia că timpurile îi sunt potrivnice. Dar, în esenţă, noi avem acuma mai multe oportunităţi decât am avut vreodată, indiferent ce suntem sau care este situaţia noastră.
Când mintea ta este plină de aceste gânduri pesimiste şi negative, tu îţi limitezi şansele de a avea succes şi îţi împiedici mintea să-şi descătuşeze adevăratele puteri.
Emerson a spus: Un om este ceea ce gândeşte întreaga zi. Cu alte cuvinte, gândurile tale te fac să devii persoana care eşti. Nu ai cum să fii altceva! Dacă te gândeşti mereu la toate motivele din cauza cărora nu vei reuşi niciodată în viaţă, tu creezi o persoană care are toate motivele din lume să nu reuşească şi care este destinată eşecului. Să aveti parte de sănătate!

Ploverul lui Băsescu

Se spune, prin alte părți, when in Rome, act like Romans. Unii mă vor acuza de rominglișare, numai că, aceștia sunt niște teroriști, cum în lumea de azi fără limba engleză ești un pic cam îngrădit, este un handicap. Așa că, să nu credeți pe oricine care vrea să semene panică sau a panică, lacrimi, regrete, tânguiri, printre voi.
M-am hotărât să remarc ploverul lui Băsescu. Să îmi scrie cineva dacă greșesc, pentru că observ că săracul președinte nu și-a mai cumpărat unul nou de ceva ani. Dintr-un milion de EURO, cât dă pe o vilă, nu se poate dispensa de 10, 20 de lei cât sunt ploverele în piață? Nu de alta, dar este cam de prost augur să îl vezi că îl poartă tot pă ală și pă ăla de atâta timp. Să înțeleg că îi este greu ca și nouă? Puțin probabil cînd un prefect PDL, după nici câțiva ani de prefectură, apare cu AUDI el, iar fi-su cu un BMW. Careva va zice că sunt geloasă. Nu, nu sunt geloasă, simplu, pentru că rafinamentul francezilor în ale formei nu îl va atinge nimeni. Chestie de educație, preferință și genă. Sau poate are vreo preferință pentru material? Să fi găsit machedonii din PDL formula magică pentru oaia asemenea? Oaia care duce la succes, chiar dacă nu trebuie să înveți prea bine la școală, ajungi un Băsescu câștigător. Sau poate este un fel de Madeleine Korbel Albright, iar ploverul de acea culoare fiind sinonimul broșei ei. Doamna Albright este celebră pentru broșele ei. Într-o mică paranteză vă confesez că i le admiram întotdeauna. Transmiteți vreun mesaj? Asta este, sigur culoarea are vreo semnificație. De unde o fi găsit culoarea aceea de plover și de ce nu era portocalie?
Acesta a fost eseul meu pe tema ploverului lui Băsescu. Luați-i domnule unul nou, că mi se pare că am mai văzut pe unii purtând culoare identică și cică le luaseră de la ajutoare.

Apăntulă nevgiosul

"Apantulă nevgiosul prea bândele gruvaşne.
În cociul trumlii vapse, boaita costra spuce, 

Oproasele znamance, vajvirlele uvznice, 
Ia poarsele corslive gedeaba vaşcasne!”

În "Ciberiada" - Stanislaw Lem, cibergeniul Trurl a construit un Electrobard, o maşină de făcut poezii, ca să-i demonstreze prietenului şi rivalului său Clapautius că e capabil să inventeze şi altceva decât aparatul care aduna doi cu doi şi obţinea de fiecare dată un rezultat diferit de patru.