Traiesc intr-o lume haotica. Sau am trait deoarece nu pot spune cum a-ti trait voi! M-am dezvoltat frumos, dar mereu am suferit. Am suferit pentru ca lumea nu era fericita. Nu stiu de ce am vrut mereu ca nimeni sa nu sufere!!!Poate ca din cauza ca mie imi este frica de suferinta, sau pentru ca atunci cand sufar, sufar cu tot sufletul si asta e nasol tare!!!
Treptat am invatat...timpul si viata m-a invatat ca:
-sa ne lasam dusi de val si asta sa ne faca sa uitam cine suntem
-sa ne prabusim dar sa uitam ca noi putem zbura mereu
-ca ne place sa zambim , dar de fapt in sufletul nostru e un uragan intreg de suferinta si ca abia asteptam sa ramanem singuri ca sa putem lasa lacrimile sa curga liber
-ca unele peroane, prea multe din pacate, au cunoscut moartea inainte sa simta viata, pentru ca si-au taiat dreptul la viata din motive doar de ele stiute
-ca suferinta noastra nu opreste viata nimanui in loc, ca lumea cu toate ale ei merge inainte desi noi stagnam si plangem sau ne plangem de mila
-ca e minunat sa iubim total, ca asta sa ne faca sa traim ura in toata intensitatea ei
-ca de multe ori nu eram bagati in seama si ca sa sa intample asta ne-am purtat miseleste, am ignorat si mintit
-ca e simplu sa spui un da, cand sufletul tau tipa un imens nu
-ca e importanat timpul nostru, din cauza acestui gand pierdem oameni importanti din viata noastra sub pretextul ca nu avem timp pentru ei
-am cautat sa descoperim viata altcuiva si astfel am uitat de viata noastra; am uitat ca ea trebuie traita si nu exstinsa
-sa nu avem incredere deoarece stim ca nu putem oferi acest lucru
-sa ne laum protectie chiar si in fata unui om bun, desi cei dinainte ne-au ranit enorm si astfel ii facem pe cei din prezent sa plateasca pentru greselile celor din trecut
-sa prindem curaj cand nu mai era nevoie, cand deja faptul era consumat
-sa nu spuneam iarta-ma pentru ca stim ca nici noi nu iertam prea des
-sa nu mai credem in iubire deoarece un om ne-a dezamagit si credem ca ceea ce tine de acest minunat sentiment se opreste la acel om
-ca banii pot cumpara orice, ca bani pot rezolva orice, dar chiar si asa suntem cu inima franta si neimpliniti sufleteste
-sa fim neintelesi deoarece nu vrem si nu acceptam sa vorbim despre faptul ca sunt lucruri indeite in viata fiecaruia dintre noi
-am invatat sa avem pretentii, multe si mari pretentii desi sufletul nostru tanjeste dupa dragoste si un gest cald si linistit
-sa spunem ca "de maine" ne schimbam dar mereu "de maine" acesta devine vesnic si neschimbator
-sa vrem pace in lume, sa fie liniste dar noi suntem cei care declaram razboaie intregi pentru ca mintea noastra este camplu de lupta
-sa avem grija sa nu uitam ceva, sa nu uitam de cineva sa nu uitam ca am suferit si asta ne face sa ne razbunam si sa dam lectii unii la altii...
Suferinta, timpul, nemultmirile ma fac sa raman cu ceva din ele. Nu pot trece pe langa ele fara sa ma intreb de ce?....Din multe de ce-uri au reiesit cuvintele de mai sus...E autoanaliza...prea sincera cred!!!!
Tu ce ai invatat?
Se afișează postările cu eticheta sinceritate. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta sinceritate. Afișați toate postările
Imi place sa cred ca am prieteni
Lectia despre prieteni.
N-am crezut si nici nu am sa cred vreodata in iubire neconditionata. Singura astfel de iubire e iubirea materna, dar si asta are conditiile ei. Atasamentul nu e gratuit, increderea se castiga in timp si situatii. Prietenii sunt oamenii aia pe care-i iubesti, care te sprijina sau te critica, sunt oamenii carora le pasa, oamenii pe care stii ca poti sa-i suni la 3 dimineata cand ai nevoie de ajutor si n-or sa-ti spuna nu. Imi place sa cred ca am prieteni. Sunt unii oameni pe care-i stiu de cand erau mucosi si alergau pe ulite desculti. Pentru ei am un atasament aparte. Am crescut impreuna pana la un punct, dar de acolo fiecare si-a gasit un drum al lui. Nu semanam de nicio culoare, oricine se uita la grupul asta al meu se intreaba:Ce or avea astia in comun?!?! Avem in comun primii 15-16 ani de existenta, 20 000 000 000 de amintiri, 3 ciresi, o vale si spatele unei case, cu nisip, papusi, paienjeni cu tot.
Imi place sa cred ca am prieteni. Sunt oamenii astia pe care-i stiu de cand am vazut prima oara un album de arta. Un album adevarat, nu o revista. Acum vreo 8 ani. Cred ca-mi sunt prieteni. Am avut partea mea de momente mai putin bune, si au fost acolo. La absolut orice ora, mereu cu un plan de bataie "Cum s-o ajutam pe Livia", si mereu mereu mi-au ofetit a hug si un loc pe care sa-l imprumut drept "acasa". Ii iubesc si pe oamenii astia. M-au ajutat sa ajung unde sunt acum, m-au sprijinit in cam toate planurile stupide si funny, m-au tras de maneca si mi-au spus : "Gresesti" cand a fost cazul.
Mai sunt apoi si prietenii pe care i-am strans fara o sursa anume, pe care inca nu-i iubesc fiindca-s noi si am nevoie de timp si ceva mai multa incredere. Dar, in timp, daca or sa mai fie pe-aici, am sa invat sa le port si lor de grija. Am sa invat sa le simt lipsa, asa cum fac cu astialalti.
Imi place sa cred ca am prieteni, oameni la care tin si care tin la mine. Fara asta, ce rost ar avea toate astea?
Relatia ta si motivul ce o predomina
Ma gandesc in ultima vreme la ce inseamna un "impreuna" intre doi oameni. Am cunoscut oameni care au o relatie. Dar nu se simt bine. Ii intreb "de ce?". Raspunsul: "Nu stiu dar parca nu sunt eu si parca nu e totul acolo?!" Trist raspuns. Prea trisit. Eu, la cat de impulsiva si la cat de atenta pe ceea ce simt sunt nu cred ca as sta in situatia asta nici macar o saptamana...
Asta m-a facut sa ma gandesc ca si intr-o relatie lunga, dar care merge prost...totul a fost prost de la inceput dar s-au autopacalit, s-au ascuns dupa deget, au calcat pe adevar...si de asta ajung in punctul in care nu sunt ei, in care nu se simt bine, in care nu au totul!!!
Motivele gresite intr-o relatie sau de a incepe o relatie, si care din start nu v-a merge, dupa parerea mea sunt:
Singurătatea şi disperarea
Când ne simţim singuri şi disperaţi sunt şanse mari să facem alegeri greşite şi să ajungem într-o relaţie nesatisfăcătoare.
Fii mult mai selectiv. Nu scade ştafeta doar pentru că simţi că treci printr-o perioadă complicată. Nu eşti un magazin care vinde marfa veche, inutilă. Eşti o persoană umană care merită să fie iubită şi să aibe genul de relaţie pe care o doreşte, nu ceea pe care crede că o poate avea.
Niciodata o relatie nu te va putea face sa nu te mai simti singur, daca relatia respectiva este guvernata de acest motiv...dimpotriva de simti mult mai singur...
Vina
Anumite persoane rămân într-o relaţie nu pentru că îşi doresc să stea ci pentru că le este frică de ce s-ar putea întâmpla dacă ar pleca. Când decidem să ramânem cu cineva din cauza sentimentului de vinovăţie ne înşelăm atât pe noi cât şi partenerul. Trebuie sa avem un curaj nebun si sa ne dam seama ca nu suntem vinovati de absolut nimic, daca nu merge, asta e! Nu faceti competite care e vinovat mai mult si care e vinovat mai putin si apoi in urma competitiei cel mai vinovat trebuie sa fie calcat in picioare si sa-si ascunda personalitatea si dorintele. Avem dreptul la o a doua sansa si mai ales avem dreptul sa nu mai repetam aceiasi greseala si a doua oara!
Presiunea
Când luăm decizia de a fi cu cineva din cauza presiunilor (impuse de noi înşine sau alţii) mai degrabă decât pentru că simţim că persoana este cea potrivită, renunţăm la puterea noastră şi asigurăm un final nefericit relaţiei. Trebuie sa stim ca daca noi nu hotarim pentru noi, atunci nimeni nu o face mai bine decat noi. Si daca gresim macar invatam lectia...dar daca ia altcineva hotararea in locul nostru cine invata din greseli???
Umplerea golului emoţional şi spiritual
Dacă simţi că ai un gol imens în tine, nici un partener, indiferent de cât de mult te-ar iubi, nu va reuşi să umple acest gol.
Implinirea este cea care face o relaţie să meargă, nu golul. Implinirea vine din iubire sincera. Implinirea vine din a sti cine esti si ce vrei. Niciodata nu o sa fii implinit si fara senzatia de gol interior daca tu l-ai ales pe el/ea ca sa-ti umple golul. Ai plecat pe o premiza total gresita - celalalt nu are menirea de a-ti umple golul, celalat are menirea de a te iubi...si daca tu pleci cu ideea de a-ti umple golul...s-ar putea sa ai un gol si mai mare...
“Foamea” sexuală
Ai o limită a foamei sexuale, o perioadă de timp după care simţi că ceva nu este în regulă pentru ca ai fost prea mult timp inactiv(ă) sexual? Este bine să cunoşti această limită. Poate ar fi util să treci data pe calendar şi când perioada se apropie să fii extra atent(ă) în a nu te implica într-o relaţie din cauza unui motiv greşit.
Sa fim seriosi, si barbatul si femeia de azi isi poate gasi un partener de o noapte, (nu incurajez aventurile, dar pun mult mai mult accent pe o relatie bazata pe sinceritate) nu trebuie sa ii incurc viata unui om ca sunt eu frustrata. Motivul asta mi se pare cel mai penibil. Chiar nu te poti abtine???!!! Si mai ales ca femeie cred ca totul e mult mai simplu. Sexul nu e o indatorire, nu e o obligatie, e o chestie normala care, din punctul meu de vedere se cere in anumite conditii la fel de normale!
Pentru a evita indatoririle proprii sau responsabilitatile
Unele persoane caută o relaţie în mod special pentru a avea pe cineva să aibe grijă de ele, astfel evitând sa fie responsabili de ei insisi. Asta arata o lipsa de maturitate, o atitudine puerila in fata unei persoane. In astfel de situatii mai stii cine esti si ce vrei??
Care dintre voi nu se gaseste ina ceste motive, e un fericit, dupa parerea mea!
Asta m-a facut sa ma gandesc ca si intr-o relatie lunga, dar care merge prost...totul a fost prost de la inceput dar s-au autopacalit, s-au ascuns dupa deget, au calcat pe adevar...si de asta ajung in punctul in care nu sunt ei, in care nu se simt bine, in care nu au totul!!!
Motivele gresite intr-o relatie sau de a incepe o relatie, si care din start nu v-a merge, dupa parerea mea sunt:
Singurătatea şi disperarea
Când ne simţim singuri şi disperaţi sunt şanse mari să facem alegeri greşite şi să ajungem într-o relaţie nesatisfăcătoare.
Fii mult mai selectiv. Nu scade ştafeta doar pentru că simţi că treci printr-o perioadă complicată. Nu eşti un magazin care vinde marfa veche, inutilă. Eşti o persoană umană care merită să fie iubită şi să aibe genul de relaţie pe care o doreşte, nu ceea pe care crede că o poate avea.
Niciodata o relatie nu te va putea face sa nu te mai simti singur, daca relatia respectiva este guvernata de acest motiv...dimpotriva de simti mult mai singur...
Vina
Anumite persoane rămân într-o relaţie nu pentru că îşi doresc să stea ci pentru că le este frică de ce s-ar putea întâmpla dacă ar pleca. Când decidem să ramânem cu cineva din cauza sentimentului de vinovăţie ne înşelăm atât pe noi cât şi partenerul. Trebuie sa avem un curaj nebun si sa ne dam seama ca nu suntem vinovati de absolut nimic, daca nu merge, asta e! Nu faceti competite care e vinovat mai mult si care e vinovat mai putin si apoi in urma competitiei cel mai vinovat trebuie sa fie calcat in picioare si sa-si ascunda personalitatea si dorintele. Avem dreptul la o a doua sansa si mai ales avem dreptul sa nu mai repetam aceiasi greseala si a doua oara!
Presiunea
Când luăm decizia de a fi cu cineva din cauza presiunilor (impuse de noi înşine sau alţii) mai degrabă decât pentru că simţim că persoana este cea potrivită, renunţăm la puterea noastră şi asigurăm un final nefericit relaţiei. Trebuie sa stim ca daca noi nu hotarim pentru noi, atunci nimeni nu o face mai bine decat noi. Si daca gresim macar invatam lectia...dar daca ia altcineva hotararea in locul nostru cine invata din greseli???
Umplerea golului emoţional şi spiritual
Dacă simţi că ai un gol imens în tine, nici un partener, indiferent de cât de mult te-ar iubi, nu va reuşi să umple acest gol.
Implinirea este cea care face o relaţie să meargă, nu golul. Implinirea vine din iubire sincera. Implinirea vine din a sti cine esti si ce vrei. Niciodata nu o sa fii implinit si fara senzatia de gol interior daca tu l-ai ales pe el/ea ca sa-ti umple golul. Ai plecat pe o premiza total gresita - celalalt nu are menirea de a-ti umple golul, celalat are menirea de a te iubi...si daca tu pleci cu ideea de a-ti umple golul...s-ar putea sa ai un gol si mai mare...
“Foamea” sexuală
Ai o limită a foamei sexuale, o perioadă de timp după care simţi că ceva nu este în regulă pentru ca ai fost prea mult timp inactiv(ă) sexual? Este bine să cunoşti această limită. Poate ar fi util să treci data pe calendar şi când perioada se apropie să fii extra atent(ă) în a nu te implica într-o relaţie din cauza unui motiv greşit.
Sa fim seriosi, si barbatul si femeia de azi isi poate gasi un partener de o noapte, (nu incurajez aventurile, dar pun mult mai mult accent pe o relatie bazata pe sinceritate) nu trebuie sa ii incurc viata unui om ca sunt eu frustrata. Motivul asta mi se pare cel mai penibil. Chiar nu te poti abtine???!!! Si mai ales ca femeie cred ca totul e mult mai simplu. Sexul nu e o indatorire, nu e o obligatie, e o chestie normala care, din punctul meu de vedere se cere in anumite conditii la fel de normale!
Pentru a evita indatoririle proprii sau responsabilitatile
Unele persoane caută o relaţie în mod special pentru a avea pe cineva să aibe grijă de ele, astfel evitând sa fie responsabili de ei insisi. Asta arata o lipsa de maturitate, o atitudine puerila in fata unei persoane. In astfel de situatii mai stii cine esti si ce vrei??
Care dintre voi nu se gaseste ina ceste motive, e un fericit, dupa parerea mea!
Abonați-vă la:
Postări (Atom)