Se afișează postările cu eticheta romani. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta romani. Afișați toate postările

Romani in Colchester


Romani in Colchester
De cateva luni m-am mutat in Colchester, Marea Britanie, si in ultimele zile m-am intalnit cu mai multi romani. As vrea ca prin aceasta postare si prin comentarii, sa ne cunoastem, poate sa iesim la o bere.... Sunt curios cati romani sunt in Colchester... lasati un comentariu mai jos, si mai intrati sa vedeti raspunsurile :)


Romani in Colchester
Romani in Colchester

PA LIBERTATE

UN FEL DE BANC…




“Doua femei, una slabuta ii zice celeilalte “PADUCHIOSO!” Cealalta, solida, suparata, o prinde si o arunca intr-o fintina strigindu-i: mai zici catre mine asa?
Cum apa ii trecuse peste cap, slabuta, a ridicat miinile si cu degetele i-a aratat semnul despaduchierii.”
Am asemanat femeia slabuta cu poporul roman-oropsit, care striga:”HOTILOR”, iar pe cea solida, cu mai marii nostri guvernanti, din 2000 incoace.
Urmeaza sa mai puna “capacul pe fintina”, ca de dat cu apa, au dat, cu tunurile, in Galati, cind au iesit pensionarii in strada…
ROMANILOR! FACETI… PA LIBERTATII?

Romani de marca :Gheorghe Manu

Gheorghe Manu (n. 13 februarie 1903, Bucureşti – d. 12 aprilie 1961, Aiud), cunoscut şi ca George Manu sau Georges Mano, a fost un fizician român şi o figură deosebită în mişcarea naţională de rezistenţă de după al doilea război mondial.Aderă în 1937 la mişcarea legionară. În primii ani nu e activ politic, se remarcă însă prin activitate civică: ia atitudine deschis contra abuzurilor şi corupţiei în mediul universitar din timpul dictaturii carliste (1938-1940) şi e sancţionat. Îşi exprimă oroarea faţă de atrocităţile din scurta perioadă de guvernare legionară (asasinarea lui Nicolae Iorga în 1940). Devine activ în conducerea legionară în 1943 şi este, o vreme, comandant interimar al mişcării. Duce apoi o dublă existenţă, împărţindu-se între îndeletnicirile de asistent la Facultatea de Ştiinţe şi cele, clandestine, de coordonator al mişcării legionare. La sfârşitul războiului trece definitiv în clandestinitate, dedicându-se exclusiv mişcării naţionale de rezistenţă. În 1948 este arestat şi condamnat, în „procesul grupului de complotişti, spioni şi sabotori”, la muncă silnică pe viaţă.Intelectual cu o vastă cultură ştiinţifică şi umanistă, ajutat de o excepţională memorie, Gheorghe Manu a ţinut adevărate cursuri clandestine pentru codeţinuţi: matematică, fizică, filozofie, istorie, geografie, literatură, drept, limbi străine... Talentul şi inventivitatea sa au produs metode originale de comunicare în temniţă – ca texte scrise cu vârful acului pe tăbliţe de săpun, sau mesaje Morse codificate prin noduri pe un fir de aţă. I s-a cerut să participe la „reeducarea de la Aiud”, semnând o declaraţie de desolidarizare; demn şi dârz, nu a făcut nici un compromis. Ca pedeapsă, grav bolnav fiind, i-a fost refuzat ajutorul medical; a urmat sfârşitul.
În primăvara anului 1947, Gheorghe Manu a redactat un amplu studiu intitulat În spatele Cortinei de Fier – România sub ocupaţie rusească (o primă versiune, scrisă în 1945-1946, purta titlul România între Rusia şi Europa), semnat cu pseudonimul Testis Dacicus. Scopul lucrării este declarat succint în Prefaţă:

„Prezentul studiu are drept scop să descrie în mod obiectiv felul în care un popor mic este nimicit în mod sistematic de o mare putere.”
„El intenţionează să informeze pe orice persoană imparţială şi în special pe conducătorii celor două Puteri Occidentale, Statele Unite şi Imperiul Britanic. Aceste state şi-au asumat în mod voluntar obligaţii precise prin Charta Atlanticului, care a devenit acum Charta Naţiunilor Unite. Astfel, naţiunile ameninţate de invazie străină şi subjugare au fost îndreptăţite să spere într-un viitor mai bun.”
„Ar fi păcat ca aceste speranţe să fie înşelate.”
Urmează o analiză detaliată a situaţiei României ocupate şi a perspectivelor ei, în context european. „Faptele vorbesc destul de clar pentru ele înşile şi realitatea este prezentată dezbărată de menajări diplomatice.” Cele unsprezece capitole tratează despre:

Poziţia geografică a României şi politica externă
Controlul rusesc în Europa
Controlul rusesc în România
Dezagregarea politică a României
Dezagregarea naţională a României
Dezagregarea socială a României
Dezagregarea economică a României: mijloacele de producţie
Dezintegrarea economică a României: transporturile, comerţul, finanţele
Dezintegrarea statului
Criza deschisă
Consecinţele dezintegrării României
Dactilografiată în mai multe exemplare, în limbile română şi engleză, lucrarea – impresionantă prin vastitatea şi precizia informaţiei – a fost transmisă, prin intermediul misiunilor civile şi militare americane şi britanice în România, puterilor occidentale. Datorită agenţilor KGB infiltraţi în serviciul secret britanic, ea a ajuns cunoscută şi conducerii sovietice. Identitatea autorului s-a aflat numai în cursul anchetării lui Manu
Acesta a fost profesorul George Manu care a fãcut onoare intelectualitãtii române din penitenciare. Nu a fost numai un autentic om de stiintã, dar a fost, în aceeasi mãsurã, un mare si luminat patriot, a fost un umanist în sensul nobil al cuvântului. El a creat o scoalã în penitenciar, prin instructîa zilnicã pe care a desfãsurat-o ani si ani la rând, lipsindu-se de odihna minimã la care avea dreptul, dând hranã mintii si sufletului de care aveau atâta nevoie tinerii smulsi de pe bãncile scolilor sau universitãtilor. El a pregãtit oameni pentru viatã si le-a inspirat idealuri. Neabdicând niciodatã dela linia onoarei, prin atitudinea rectilinie care l-a caracterizat si prin care s'a impus, de o înaltã tinutã eticã, Manu a fost o pildã elocventã a puterilor miraculoase ale valorilor spiritului, de înnobilare si de înãltare a omului prin culturã...

NOI DACII


Nicolae Iorga spunea  ca istorie se cheama ceea ce s-a intamplat cu adevarat, nu ceea ce am vrea sa se fi intamplat, iar cineva zicea ca istoria nu este un meci de fotbal... In mintea noastra suntem fie daci, fie romani , fie amandoua dar cu precadere suntem daci. Eu nu pun problema  ca o parte a stramosilor nostri nu au fost daci, ci ca astazi nu mai suntem daci. Etnic vorbind si daca ar fi sa ne cautam la gene, nu suntem o natie omogena, ba dimpotriva, foarte heterogena. Realitatea din sangele nostru s-ar putea sa fie pe dosul convingerilor exaltate manifestate de catre unii si altii. Chestiunea pe care o ridic aici este privita doar din punct de vedere istoric si genetic si nu spiritual caci am inteles de la  Cristiana Antonovici - http://cristiana-blogulunuiomcuminte.blogspot.com/, ca fiintele spirituale cele care suntem astazi reprezentam o prelungire pe linie spirituala a celor care erau dacii  si ca ajutatorii neamului tot de-acolo si nu de la Rim se trag. Ceva totusi nu se potriveste si acel ceva se afla in sangele nostru. Ia sa ne socotim oleaca!  Cate triburi dace relativ consanguine au stat sub ocupatie romana si cate au ramas inafara ei? Cat sange latin curgea prin venele soldatilor din cohortele si legiunile romane, adunate de pe intreg cuprinsul Imperiului Roman? Cati coloni au ramas  definitiv aici si de unde au fost ei adusi de romani in Dacia Felix? Cate popoare migratoare au lasat urme genetice in poporul care suntem astazi? Luati la intamplare zece romani de pe strada sau din diverse colturi ale tarii si incercati sa vedeti urmele trasaturilor comune dace, pe fetele lor, sau macar alte trasaturi genetice comune. Etnologii au constatat 14 tipologii etnice la romanii de azi si nu este imaginatie, ci din pacate crudul adevar stiintific. Istoria trebuie cautata si in gene. Nu m-as mira ca cei care se vad astazi in mintea lor daci pursange sa fie deceptionati daca ar afla ca stramosii lor mulgeau iepe in muntii Altai sau capre in podisul Iranului. Imaginatia nu inlocuieste din pacate realitatea. Ar trebui - ca sa fim corecti fata de noi, sa ne cautam istoria tuturor stramosilor nostri pe care ii purtam in sange, nu numai a celor pe al carui teritoriu il ocupam astazi in calitate de popor roman.Amestecul de sange ne-a salvat fiinta nationala caci altminteri eram un popor degenerat sau nu mai eram deloc. Suntem tot atata daci, pe cat suntem de romani, alani, celti, bastarni, iudei, cartaginezi, iberi, britani, varegi, greci, iliri, sciti, sarmati, costoboci, roxolani, goti, huni, gepizi, avari, slavi, bulgari, unguri, pecenegi, uzi, cumani, tatari, turci, tzigani. Sa-i multumim lui Dumnezeu ca suntem un popor viguros si ca vorbim romaneste cu totii si nu ne intelegem intre noi in limba rusa sau turca sau maghiara. Macar cu asta ne-am ales.
Sursa foto: http://www.descopera.ro