Se afișează postările cu eticheta Skorpion87 x. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Skorpion87 x. Afișați toate postările

Ai obosit...

Traversez drumul, simt linistea,
Viata imi da magia
trairii in lumea mea, in lumea ta.
Dar ce vezi cand ai inchis ochii?
Nimic. Sau nu spui. Nu stii. Inca.
Ce simti cand ai fugit
cand ai fugit de destinul tau
si vrei sa-l transformi candva
candva, cand simti ceva
ca ai obosit.
De scris descrii totul
si parca nimeni nu-ntelege
vorbele se duc, scrisul ramane
Dar pentru cine?
Pentru el. El a obosit.
Ai obosit sa tot cauti ritmul
Te-ai congelat in apusul soarelui
Esti trist. Te cuprinde somnul
Inchizi ochii... ai obosit.
Incalca regula trairii
Fa ceva ce nu se stie
Adauga vietii un alt zambet
Care nu e trist. Si nu e obosit.
Gandurile curg ca vinul
Vocea ta ma intristeaza
iar la anul cand e vara
Topeste-ti sufletul din ceara
Incearca sa tii echilibrul
Incearca sa fii fericit
Cheia e la tine-n mana
Acuma sa nu fii obosit.

Traieste sanatos!


Pentru a trai sanatos eu de vreo 7 luni practic sport aproape zilnic si incerc sa manc cat mai multe fructe si legume. Insa inca n-am reusit sa-mi fac un meniu sarac in grasime. Problema este ca imi place si ciocolata si in ultima vreme am mancat saptamanal de vreo 4-5 ori, dar mai ales acum de Craciun vor fi saloanele si este mai greu sa evit ciocolata cand voi avea o gramada pe pom. Vreau sa spun ca incerc sa nu manc multa ciocolata. Daca ma puteti ajuta cu sfaturi in legatura cu "sa mancam sanatos si fara grasimi insa cu multe calorii", sa nu va abtineti. Am cautat pe internet, am gasit cateva sfaturi, meniuri dar astept si sfaturi din partea voastra. Mersi :)

Votul din afara granitelor



De ce votam? Ca sa avem un viitor mai bun. Da, noua sa ne fie mai bine. Noi, cei care traim in Romania. Pentru noi si pentru tara. Exista legea care da dreptul la vot romanilor care locuiesc dincolo de granite (de exemplu pentru cei din Batania, sau chiar romanilor care locuiesc pe un alt continent de exemplu in America). Ma intreb si eu: ce interes are romanul, care nu locuieste, nu traieste in Romania, ca cine va fi presedintele? Pe el nu-l ajuta cu nimic fiindca efectiv el nu locuieste aici, el are un presedinte in tara respectiva. De unde stie el cum ii aici, cine ar trebui sa fie presedinte? Asta nu-nteleg eu. De ce are dreptul la vot daca a parasit Romania? Culmea este ca romanii din strainatate voteaza! Dar pentru ce voteaza? Se intorc inapoi in Romania? Nu cred. Daca pana acuma n-au venit, nu mai vin. Poate au un salar mai bun, alte conditii, alt mediu. Atuncea ce interes au ei? Va rog sa dati cu parerea fiindca eu nu inteleg de ce au dreptul la vot romanii care locuiesc in strainatate.

Drumul meu!


M-ai invatat sa rad. M-ai invatat sa cred. M-ai invatat sa iubesc. M-ai invatat sa sufar. M-ai invatat sa iert. M-ai invatat sa invat din fapte. Si totusi... parca m-ai invatat degeaba. Degeaba am suferit, mai incerc. Degeaba m-ai mintit, eu inca cred. Degeaba s-a terminat, parca n-am invatat din fapte. Si iar' ma faci sa sufar. Si iar' n-am invatat nimic. Tu nu ma poti invata. Tu doar ma faci sa simt. Sa simt sentimente uriase, puternice. Sa simt iubire, romantism, tristete, durere, tradare, moarte. Tu nu ma inveti. Viata ma invata. Timpul ma face capabil sa invat. Tu doar risipesti. Tu ma omori. Tu ma faci sa plang si sa tremur. Tu mi-ai luat soarele. Eu ti-am daruit sufletul. Tu l-ai aruncat. Fara mila. Fara scuze. Asa esti tu. Ma bucur. Ma bucur ca timpul imi permite sa invat de la viata. Viata imi permite sa simt, sa fac, sa ma bucur, sa gresesc, sa plang. Cu timpul am invatat din faptele mele. Am invatat, am vazut ca ceea ce am devenit pentru tine, din cauza ta, nu eu sunt. M-ai facut prea romantic, prea "cu multa multa sentimente, iubire". La sfarsit m-ai facut sa fiu exact ce nu eu sunt. Nu atat de tare. Si m-am trezit. Timpul a actionat. Faptele m-au ajutat. Si sentimentele s-au acomodat deciziei. Conform decizia mintelui, si nu a sufletului. A scapat animalul din mine. Am revenit cu o noua putere. Ma poti rani. Dar nu asa de usor. Nu mai discut cu tine. Am distrus sentimentele nascute pentru tine. Am lasat trecutul in spate meu. Ma uit in fata. Dupa alta fata. Cu o alta fata. Alta fata a sufletului. Te depaseste ea. Esti deja in urma. Te-ai ratacit in padure. Din padurea iubirii ai ajuns in padurea durerii. Nu ma intorc dupa tine. Te salut. Numa' bine.

Prima iubire!

Cu totii am gustat macar o data din iubirea cea mare. Dar oare era iubirea cea mare daca s-a terminat? Cand esti indragostit pentru prima data, nu prea stii ce sa faci cu acele sentimente de care crezi ca sunt "sentimente de dragoste". Se pot confunda aceste sentimente cu sentimentele "te plac mult", "simt ca vreau sa fiu cu tine", "iubirea pe care nu-l simti, exista doar in fantezia ta". Cu cap de copil simti multe, dar nu stii exact fiecare ce inseamna, daca e bun sau rau, daca merita sau nu. N-ai nici o grija, nu te preocupa nimic. Doar simti. Mai tarziu iti dai seama. Si cand ajungi sa gusti din iubire, si inca n-ai gustat inainte, parca esti copil din nou. Crezi ceva. Stii ceva. Dar poate nu cunosti adevarul. Te orbeste iubirea. Vezi totul in roz. Vezi ceea ce vrei sa vezi. Poate ignori ceea ce ar trebui sa vezi, ignori adevarul. Vrei sa crezi in ceva ce nu exista. Vrei sa vezi, dar esti orb. Iubirea te-a facut orb. Esti optimist. Crezi ca nu se termina niciodata. Nu te preocupa dezamagirea. Conteaza doar iubirea. Dar oare esti "chiar indragostit"? Nu stii. Nimeni nu stie din prima. Si cand se termina totul, te simti ca un pom...un pom care a fost taiat fara mila. Si nu te mai poti ascunde in padure. Devii un starin. Devii doar o bucata de lemn. Si nimeni nu te poate ajuta. Doar tu. Si daca reusesti (dupa 7 zile, dupa 7 luni sau dupa 7 ani, nu stii cat dureaza), atuncea n-o sa mai fii o bucata de lemn. Devii Pinocchio. Si cand va veni timpul sa gusti dintr-o alta iubire, vei deveni un copil. Un copil adevarat. Poate prima iubire te-a facut sa devii ceea ce trebuie sa fii. Inainte erai un pom dintr-o padure. Dupa care ai suferit si ai devenit doar o bucata de lemn. Ai trecut peste durere, ai devenit Pinocchio. Iar cand ai facut ordine in inima ta si esti pregatit sa-ti redeschizi inima pentru altcineva, devii un copil adevarat. O fiinta umana.

Te-am uitat...



Dupa aproape 10 luni stiu ceva. Stiu ca tu n-o sa mai existi pentru mine ca o femeie care merita sa fie iubita. N-o sa mai visez cu tine, n-o sa mai vreau sa te strang in brate, nu mai simt lipsa saruturilor tale care m-au topit de tot. N-o sa mai fiu acolo cand vei avea nevoie de o imbratisare, pe mine sa nu ma chemi. N-o sa las sa profiti de mine. Am fost orb. Iubirea m-a facut sa vad ca prietenia ta este foarte mare fata de el. Atat de mare incat puteam sa-mi dau seama ca tu in viitor vei depasi limitele prieteniei si vei pasi in zona "hai sa fim impreuna". Te-am uitat. Incerc sa te uit, si reusesc, cred, eu am pasit pe drumul meu . Pe acest drum nu este loc si pentru tine. Sa nu ma urmaresti. Du-te. Du-te in padure, unde nu stii ce te asteapta. Iubirea sau durerea... Ai distrus prietenia. Si acum vrei mai mult. Esti nesatula. Dar esti nesimtita. Te urasc! Si totusi nu sunt suparat. Ma bucur ca te-am uitat. Faptul ca te-am iubit candva nu inseamna ca trebuie sa fim prieteni. Nu. Sincer, nu-mi pasa de tine. Du-te. Nu-mi fac griji, stiu ce te asteapta. Iubirea sau durerea, undeva in coltul existentei, vei simti rasaritul soarelui dureros si fantastic, vei gusta din sentimentul acru al nepasarii si al "lasa-ma". Du-te. Nu mai ai loc in mintea mea. Nici in viata mea. Du-te... gusta durerea...

Poezie!

Incet incet ajung acasa
el ma asteapta pe masa
monitorul imi zambeste
in loc de mouse nu este peste
iar sistemul....hmmm...porneste
Monitorul este negru
dar apar numere cifre
iar la urma imi arata
Windows 7 ma iubeste
Apare desktop, iconite
internetul plin de fite
patrund in lumea virtuala
am ajuns si eu acasa
Accesez blogul cu zambet
100ro e plin de farmec
Inspirat scriu articolul
Tu-l citesti, lasi commentul :)

Ce stii despre iubire?


Ce stii despre iubire cand erai preocupata doar de prietenii tai? Ce fel de iubire m-ai oferit cand altii erau mai importanti ca mine? De ce ma minteai cand ma uitam in ochii tai? Stiai ca te iubesc, credeai ca poti face orice si nu te parasesc? M-a durut cand am aflat de relatia ta cu cel mai bun prieten de-al tau. Tu imi ziceai ca sunteti doar prieteni, iar eu ca un prost te-am crezut. Am crezut ca tu nu esti ca alte fete. Credeam ca tu nu esti cu 2 fete. 9 luni au trecut si mi-am revenit. Mi-am dat seama ca nu te-am mai iubit. Degeaba am simtit ca te mai iubesc, cu tine nu cred ca mai vorbesc. N-o sa mai astept sa ma suni, ca oricum n-o faceai. Faceai, dar nu pe mine ma sunai. M-a durut ca acum altcineva este important pentru tine. Dar acuma este bine. Stiu cine esti. Ma bucur ca nu te mai iubesc. Poti trai mai departe. Eu mi-am ales drumul meu, care nu duce spre tine. Te ocoleste cu 100 de mile. Poate intr-o zi cineva te va face sa suferi, cum am suferit si io din cauza ta. Asta este viata ta. Du-te, nu te uita inapoi. N-o sa mai existe "noi". Numai oameni noi, iubiri noi, dar cu tine nici o data, fara tine cu alta fata. A trecut ce m-a durut. Te salut.
                                                                              (...dedicatie pentru fosta mea prietena...)

Accident in fata mea!

Intr-o noapte mergeam la un prieten cu masina. Eu n-aveam chef de nimic, "cheful meu" a disparut o data ce cativa prieteni din gashca au plecat acasa pe la ora 22-23, au plecat altundeva. Am plecat si noi dupa ora 24 (respectiv ora 00). Cum mergeam in oras cu vreo 55 km/h, a trecut pe langa noi un Audi A4 cu aprox. 75 km/h. El era pe banda din stanga. S-a distantat de noi cu vreo 10-15 m. Eu stateam in fata. Si dintr-o data am observat ca masina era in aer, se rostogolea de vreo 4 ori, se-nvartea si pufff pufff puffffff. Eu in acel moment am simtit ca creierul meu parca nu primeste aer, m-i se micsoreaza capul, simteam ceva durere, simteam ca parca visez, si imi venea sa-mi arunc capul. Eram shockat! Masina s-a lovit de bara unui semafor, l-a scos din pamant cu tot cu beton din jurul lui. Soferul parca nu avea pusa centura de siguranta si parca a zburat afara din masina. Dar n-a murit. S-a accidentat grav. Salvarea a ajuns foarte repede. Prietenul meu care conducea a spus la politisti ce a vazut. El a vazut tot, eu nu. Eu am vazut de la faza cand era deja in aer unde se rostogolea. Asta a fost primul accident pe care l-am vazut de atat de aproape. A fost teribil, a fost shockant!!!

Mania "Banane in pijamale"

Cand eram prunc mic, ma uitam des la desene si una dintre preferatele mele erau "Banane in pijamale". Dar a trecut o vreme de cand nu le-am mai vazut. Si intr-o zi (in ziua de astazi) am fost la un magazin cu articole de imbracaminte, incaltaminte si cu jucarii. Si ghiciti ce jucarie am gasit? Da, exact! Le-am gasit pe personajele principale din desenele "Banane in pijamale". N-am ezitat nici o secunda sa le cumpar sau nu. Imediat le-am pus in cos si le-am cumparat. Dar nu sunt doar jucarii cu haine cusute pe ele. Nu. Le poti dezbraca, le poti face "The naked bananas" :)) Le poti dezbraca ca si cum tu te-ai dezbraca. Este fantastic. Awesome! Si m-au costat doar 16 lei.
Poze despre ele (scuze pentru proasta calitate al imaginii, au fost facute cu webcam tinut in mana):



La urma am incercat si eu pijamaua si mi-a fost buna :))


PROCESOR versus PLACA GRAFICA!

De cand ma stiu, sau...de fapt de cand am calculator am crezut ca stiu ceva precis. Am crezut ca daca vrei sa te joci un joc pe calculator care cere la procesor quad core (in caz in care vrei sa joci jocul cu toate optiunile puse pe maxim, toate detaliile la maxim) nu il poti juca cu un procesor dual core si cu o placa grafica foarte performanta. Saptamana trecuta am avut o discutie cu un prieten pe aceasta tema. El mi-a zis in felul urmator:  poti juca, de exemplu, GTA IV cu toate detaliile puse pe full, pe maxim, daca ai o placa grafica foarte buna, si nu trebuie neaparat sa ai procesor quad core. Ba chiar el mi-a garantat acest fapt. Si m-am pus pe ganduri. Oare chiar are dreptate? Voi ce parere aveti?

L-am testat! MP4 in actiune.

Cu cateva saptamani in urma am cumparat un mp4 player, insa am simtit nevoia sa impartasesc parerea mea despre acest mp4 player.


Numele brandului SERIOUX la prima auzire nu mi-a spus nimic. Nici la a doua. N-am asteptat niciun fel de miracol ca la al 3-lea sa stiu tot despre acest brand, aceasta corporatie. Dar am fost smecher; am profitat de puterea internetului si am cautat detalii. Haha. Iar cautarea s-a terminat cu succes. Acest brand este „o marca europeana de top” asa scrie pe pagina lor de web. Da, si eu am ramas mut(!) In plus am crezut ca e ceva inventat de chinezi, japonezi..in fine. M-am gandit...oare are calitate mai buna decat produsele fabricate intr-un mod cum să spun...idioate, care le tii mai mult în service decat la tine, din cauza calitatii proaste? Sa vedem. Aceasta corporatie s-a infiintat in anul 2004 (vezi articolul aici) si „urmareste neincetat tendintele de maine”. Suna bine, nu? Dar sa vedem ce stie acest mp4 player:
1. Ecran TFT 1,8” (128*160, 65000 culori)
2. Capacitatea de stocare interna este de 2GB (se poate extinde cu card MicroSD, de maxim 2GB)
3. Tuner radio FM cu inregistrare
4. Functie de reportofon
5. 7 moduri EQ
6. Baterie Li-Polymer reincarcabila.
7. Suportă muzica MP3 si WMA, video MTV, foto JPG și BMP
8. Casti stereo
Cand l-am tinut in mana pentru prima oara, parca tineam ceva bucata de plastic, fara urma de calitate macar minimala, dar e foarte usor la greutate. In schimb ecranul mare (fata de marimea mp4 player-ului) ne veseleste. Butoanele sunt okey. Cand l-am pornit, producatorii parca au vrut sa ma orbeasca cu lumina albastra intensa care iluminează butoanele. M-i s-a parut ciudat ca memory stick-ul il insertezi cu fata in jos nu cu scrisul in sus. Este un pic enervant faptul ca daca sunt melodii si pe stick, si pe memoria interna, dracul..pardon dragul nostru de mp4 player nu le vede decat separat, nu ca la telefoane unde le vede pe ambele in acelasi timp . Separat memoria interna, separat memory card-ul. Prin 3 manevre cu butoanele, schimbi intre ele. Am zis ca ne incanta marimea ecranului. Dar pe cat e de mare, pe atat e de proasta calitate. Pozele le vezi bine daca tii player-ul putin inclinat in stanga. Deci e clar ce calitate avem de la firma „europeana de top”. Dar daca nu e destul, mai adaug faptul ca îti scot ochii asa de mari sunt pixelii. Ei bine, nu este chiar asa, insa daca te-ai obisnuit cu un ecran de o calitate mai buna, atuncea este un pic deranjator acest fapt. Radioul suna bine in casti, si muzica la fel. Dar parca e cam slabut la capitolul basiilor, asa se pare fiindca castile nu sunt de genul pe care le bagi in ureche, asa mai adanc, ca si castile pentru telefoanele marca SonyEricsson seria Walkman. Structura meniului este simplu, logic, se poate usor invata navigarea in meniu, eu personal după vreo 15 minute deja am devenit „maestru” (fara citirea profunda al instructiunilor de utilizare) in ceea ce priveste navigarea. De incarcat, bateria se incarca in 2 ore, si in manual scrie ca tine fiecare incarcare vreo 8-10 ore. La mine nu asa este. La mine tine 4 ore maxim, asa ca trebuie sa-l trimit in service. Reportofonul nu l-am incercat, sincer.
Un fapt interesant si ciudat este butonul din mijloc, care de fapt nu este buton, este pentru design.
In concluzie, raportul preț/calitate/functii este okey. Pretul variaza intre 125-210 de RON, depinde de magazin (statistica din octombrie). Dupa parerea mea 210 de RON este deja foarte mult. La acest pret cumperi ceva mai de calitate.
Note:
-design, exterior: 8
-calitatea materialului folosit (la atingere): 5
-calitatea ecranului: 5
-calitatea sunetului prin casti: 8
-functii: 10 (mp3, video, radio, reportofon, inregistrare sunet si sunet din radio, memorie extensibila)
IN CONCLUZIE 8+5+5+8+10=36/5=7,2
Acest MP4 player este in trei variante in privinta memoriei interne: 2GB ,4GB și 8GB.
Sper ca v-a fost de ajutor acest review despre acest produs.

Fapte bune, sau cand oamenii au bun simt.


Vi se pare cunoscuta propozitia(?): am pierdut, de exemplu cheile, banii, actele, cardurile, portofelul...etc. Si mie mi s-a intimplat sa pierd cate ceva. Dar ati reusit sa-l recuperati, sa-l gasiti? V-a ajutat cineva, v-a dat cineva inapoi daca l-a gasit? Este vorba de bun simti daca gasesti un portofel cu acte sa-l inapoiezi, sau orice, daca este vreo sansa sa-l inapoiezi posesorului.
Eu in acest an am pierdut un card intr-un club. Nu mi-am dat seama, numai a doua zi. Eram disperat. Am mers la acel bar si l-am intrebat pe barman daca n-a gasit cineva un card. Iar aici vine chestia cu bun simti: da, a gasit cineva un card ieri seara, si mi-a dat in caz daca apare posesorul, sa-l poate recupera. Si da, l-am recuperat cu bucurie cardul. Eram totusi fericit.
Imi aduc aminte ca acum 4-5 ani am gasit un portofel pe strada cu acte, avea si buletinul, tot. Iar in loc sa-l pastrez sau sa-l distrug, am plecat cu un prieten, pe jos, cu harta orasului in mana sa ajungem la destinatie pe cel mai scurt drum. Insa cel mai scurt drum nu este intotdeauna cel mai bun. A trebuit sa mergem pe drumuri neasfaltate, cu noroi, mai incolo era un sector unde locuiau rromi, dupa aceea pe o straduta simpatica, asfaltata, cu pomisori, case frumoase, renovate, insa la sfarsit dupa vreo 3 ore de plimbare pe cel mai scurt drum am ajuns la destinatie, care era un bloc imens. Tipul nu era acasa, asa ca l-am lasat la colegul lui de apartament.
Motto: "Ajuta, si o sa fii si tu ajutat"

De ce par lucrurile mai mari atunci cand suntem mici?

Da, de multe ori am auzit: "...iti parea mare fiindca tu erai mic". Eu saptamana trecuta am trait din plin sentimentul respectiv. Am vizitat curtea casei unde am copilarit. Cand am plecat de acolo, curtea era imensa, erau brazi pe partea stanga, un pom si un leagan pe partea dreapta, pomul fructifer, iar curtea era enorm de lunga, insa gradina...hmmm...gradina, da.. gradina plina de amintiri, gradina uriasa. Dar intre timp au trecut 9 ani, iar eu am crescut. Si datorita faptului ca eu am crescut si n-am mai fost acolo de 9 ani, iar curtea si-a schimbat look-ul (adica nu mai erau brazii, pomul fructifer, leaganul, nimic nu mai era, numai beton, beton si iarasi beton; curtea a devenit pustie, si tot ce era plin de amintire...a disparut), am avut impresia ca curtea s-a micsorat cu minim. 40% ...Wow, ce s-a intamplat? Din ce cauza, de ce, de cand, cum...? Zeci de intrebari cu zero raspunsuri. Da, asta este viata; azi pleci, iar cand te intorci, nimic nu este la fel.  Ramai doar cu amintirile..pentru totdeauna.