Basarabeanca stabilita la Paris :)

În procesul meu de franţuzire, am descoperit mai multe "trucs" care ne/îi diferenţiază:

1. Există ideea aceea proconcepută cum că francezii sunt naţionalişti şi că dacă îi întrebi ceva în limba engleză, ei îţi răspund în franceză. Nimic mai fals. TOŢI francezii pe care i-am cunoscut până acum au fost foarte amabili şi sympa, dornici oricând să te ajute, iar dacă le vorbeşti în engleză, ei îţi răspund în engleză.

2. Francezii sunt un popor foarte civilizat. Mergi pe stradă, nu te strigă nimeni cu ps'ps sau blonda, nu vine nimeni să te atingă sau să-ţi zică X chestii. Cel mai supărător este să constaţi că majoritatea cerşetorilor din oraş sau starurilor din metrou sunt etnici din Rromânia.

3. Parisul este un oraş scump (deseori echivalentul RON-ilor in EUR).

4. Un amalgam de naţii (în mare parte arabi, chinezi, negri) cu stiluri vestimentare şi accente diferite. Modă diversificată, coafuri variate, se vorbesc atâtea limbi în jurul tău, încât la un moment dat nici nu mai ştii în ce ţară te afli. Şi vezi deseori negrese de sorginte africană, costumate ca în filmele cu sclavii de pe plantaţie, purtându-şi plozii în “traistele” alea din spate, ca pe nişte cartofi. 

5. Din păcate, deşi Bucureşti-ul este supranumit micul Paris, nu pot găsi asemănări între cele 2 oraşe. Poate doar Arcul de Triumf, o replică la o scară mai mică a celebrului Arc de Triomphe din Paris.

6. Francezii obişnuiesc să trimită flori gazdei fie inainte de vizită, fie după, însoţite de un bilet de mulţumire.

7. Am avut "şansa" să mă rătăceasc prin labirinturi subterane. Métropolitain-ul parizian are 14 linii si aprox. 250 staţii. Există o teorie conform căreia în orice punct al Paris-ului te afli, eşti la mai puţin de 500 metri de o staţie de metrou. Metroul ajunge în staţie la un interval de 2-3 minute, staţiile sunt atât de dese încât nu faci mai mult de 30 de secunde între el. Mai există RER (un tren suburban care circulă şi pe la suprafaţă, dar şi în subteran, ca un metrou), autobuze şi tramvaie.

8. M-a surprins birocraţia franceză într-un mod plăcut (formulare completate pe internet, -> lucruri solicitate livrate acasă).

9.  Parizienii au marketingul în sânge. La orice obiectiv turistic, dincolo de biletul de intrare (minim 8 euro), magazinele cu suveniruri abundă. Francezii ştiu să facă marketing şi din piatră seacă.  De la banale şi deloc ieftine creioane inscripţionate cu numele şi sigla obiectivului, până la albume de arta, tricouri, jocuri de cărţi, DVD-uri sau jucării, comerţul cu istoria e la el acasă.

10. Desi bucataria franceză este bazată pe unt, smântână, mâncăruri cu sos sau cornuri pline de calorii, frantuzoaicele sunt, în general, slabe. Magazinele sunt pline de îmbracaminte talia 38 - 40, cu greu găseşti un pantalon talia 44!


11. Lipsa maşinilor mari. Majoritatea autoturismelor din Paris sunt din clasa mică sau compactă, iar Smart-uri găseşti la tot pasul. Pe lângă autoturismele mici, unul dintre cele mai populare mijloace de transport este scuter-ul. Sau motocicleta. Sau bicicleta. Orice merge pe 2 roti :) Dimineaţa, în timpul săptămânii, am văzut zeci de persoane la costum care mergeau la munca pe scuter sau bicicletă. Latura practică este mult mai importantă, iar epatarea pare ca lipseşte cu desăvârşire. 

12. Francezii sunt foarte relaxaţi, lipsiţi de complexe şi inhibiţii. Meciuri de tenis, rugby sau fotbal urmărite pe un ecran mare, de oameni aşezaţi pe jos, bucurându-se ca şi când ar fi fost în tribunele arenei de la marginea metropolei.

13. Câtă emoţie îţi pot transmite dansatorii de stradă, cu mişcările lor atletice, comunicare nonverbală şi muzică de corp şi de viaţă!

14. Pe Champs-Élysées este exact ca în cărţile cu poze şi amintiri istorice. Arcul de Triumf într-un capăt, magazine de lux, cafenele fără număr de-a lungul bulevardului. 

15. Francezii au o manieră complet diferită de a aborda gastronomia faţă de toate celelalte popoare. Ei mănânca în oraş nu numai pentru a savura preparate gustoase, ci şi din spirit de aventură şi din dorinţa de a afla lucruri noi, îmbunătăţindu-şi astfel educaţia. Ei mănâncă la ore fixe, nu mănâncă între mese. Niciodată! Poţi să îi serveşti cu o bomboană, îţi mulţumesc, o acceptă, o pun deoparte şi o mănâncă la masă. Nu lucrează duminica, stiu să iubească, sa facă cadouri, să gătească şi să mănânce mâncare bună. Am mai multe lucruri de punctat aici, o să încerc să descriu cât mai succint posibil :)
  • Fromage-ul se serveşte după felul principal şi înainte de desert.
  • Se mănâncă exclusiv cu cuţitul şi furculiţa (inclusiv bananele :) )
  • Nu se adaugă niciodată cuburi de gheaţă în vin şau şampanie. 
  • Ca băuturi, se preferă aperitivele pe bază de vermuturi, bitter-uri, apoi vinuri de calitate superioară, albe sau roşii. 
  • Cafeaua nu este servită alături de desert, ci urmează după desert.  La cafea se adaugă băuturi digestive, coniacuri şi lichioruri de marcă. 
  • Dintre specialitatile frantuzeşti, merită menţionat celebrul foie gras. Ficatul de gâscă sau de raţă este un deliciu în restaurantele frantuzeşti, servit adesea alături de ciuperci sau friptură, în compania unui pahar de coniac. 
  • Fiecare fel de mancare se serveşte cu alt tip de vin (rosu, alb, rosé, sec, dulce), iar la sfârşit, orice restaurant care se respectă îţi va aduce un cărucior plin de tipuri de brânzeturi, să alegi în funcţie de gust. Pe lângă faptul ca ţi se explică tipologia fiecărui tip de fromage, ţi se recomandă şi vinul care o pune cel mai bine în valoare. 

Pe hartă, între Bucureşti şi Paris sunt aprox. 2200 km. In realitate, distanţa e de mulţi ani-luminăAr mai fi multe de zis despre Paris, însă întotdeauna trebuie să rămână acel gram de necunoscut care ne stimulează capacitatea de a descoperi. Scopul acestui post a fost să vi-l pun pe tavă, bine condimentat şi ornat pentru ca cei care nu-i cunosc gustul, să ajungă sa îl savureze. Bon Appétit şi À bientôt :)

4 comentarii:

  1. Blogul meu: http://www.ladyirisha.blogspot.com/

    RăspundețiȘtergere
  2. Sf.Petru a pierdut intr-o zi cheile de la Portile Raiului. Dumnezeu l-a pedepsit astfel: timp de trei zile sa pazeasca lacurile in adancul carora se aflau sufletele
    unor popoare, in asa fel incat apele sa nu fie deloc tulburate. Sf.Petru
    In prima zi Sf.Petru a pazit lacul chinezilor. A muncit enorm, intrucat chinezii erau numerosi si scoteau des capul la suprafata, tulburand apele.
    Sf.Petru nu mai prididea sa-i infunde inapoi in lac.
    In a doua zi Sf. Petru a pazit lacul rusilor. Iar a muncit enorm pentru ca rusii, desi mai putini, erau caposi: scoterau capul la suprafata de cate doua-trei ori.
    In ultima zi Sf.Petru a pazit lacul romanilor.
    Unde s-a odihnit cat a vrut. De fiecare data cand un roman scotea capul deasupra apei se gaseau alti doi care il trageau la fund.

    RăspundețiȘtergere
  3. Bucataria şi Turismul deacordes, ınsa au şi ei multe defecte.Unul strigator la cer ar fii rasizmul,nu totzi, binentzeles...

    RăspundețiȘtergere
  4. Sunt perfect de acord cu tot ce ai scris! Am fost si eu la Paris in toamna asta si din pacate am remarcat ca singurii cersetori sin Paris sunt tiganii romani...
    "Din păcate, deşi Bucureşti-ul este supranumit micul Paris, nu pot găsi asemănări între cele 2 oraşe.." la fel mi s-a parut si mie, pur si simplu avem de-a face cu 2 culturi diferite! (mai exista asemanari pe lg Arcul de Triumf, Academia de Muzica - vezi Casa Armatei CCA- Bucuresti sau Palatul Cecului, insa putine din pacate)

    RăspundețiȘtergere