Doua restaurante cuser de Ion Pribeagu (1887-1971)
Ca asemenea poveşti
Să se-ntâmple-n altă parte,
Ci în Calea Văcăreşti.
Şi s-a potrivit să fie
Că aşa a vrut prea-Înaltul-
Două restaurante cuşer
Unul vis-a-vis de altul.
Unu-l ţine Madam Betty,
Pentru seară şi dejun,
Iară celălalt aparţine
Domnului Avram Cel Bun.
Ambele-au ficat de gâscă,
Creplăh, gât umplut cu griş,
Dar specialitatea casei,
E la ei ghefilte fiş.
Nu găseai în tot oraşul
La Viena sau Amsterdam,
Ştrudel ca la madam Betty,
Sau piţea ca la Avram.
Murături şi dămblagele
Nicăieri nu se găseşte,
Pepenaşi şi gogonele,
Că mâncând, te lingi pe deş’te.
Nu găseai un loc la mese,
Fiindcă printre citadini,
Mai veneau să se-ospăteze,
Foarte mulţi clienţi creştini.
Că-şi spuneau ades gurmanzii
În diverse conversaţii:
-Mă, fripturi cum fac ovreii,
Nu găseşti la alte naţii.
Şi-ntr-o zi, un domn se-aşează,
Ia o supă, o friptură,
Un rasol şi sărmăluţe,
Vin, sifon, o murătură.
Ia budincă cu stafide
Şi apoi dintr-o cutie,
Scoate un gândac şi-l pune,
În budincă în farfurie.
- Ce fel de local e ăsta? -
Ţipă el în gura mare –
E-o ruşine! Cum se poate,
Cu gândacii în mâncare?
Am să vă reclam chiar astăzi,
La serviciul sanitar!
Cine e patron aicea?
E birtaş sau e tâlhar?
Vine-Avram: - Eu sunt stăpânul.
Un gândac? Am auzit!
Nu poţi să vorbeşti matale,
Puţintel mai răguşit?
Se întâmplă! Hai mai bine,
Ca să discutăm un pic:
Mai întâi, pe toată masa,
Nu plăteşti nimic, nimic!
Plus că ai şi avantaje:
Iei gândacu-într-o hârtie,
Şi te duci la madam Betty,
Vis-a-vis, în prăvălie.
Îţi mai dau şi-un pol în mână,
Numai să-mi faci mie placul.
Te-aşezi la ea frumos la masă
Şi faci chestia cu gândacul!
-Imposibil! - zice domnul –
Şi te rog nu insista,
C-adineauri, madam Betty
M-a trimis la dumneata!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu