| Titlu*: | Femeile, eterna noutate |
| Autor:*: | http://ionelmuscalu.blogspot.com |
| Poza: | inorogul.jpg |
| Articol*: | La mulţi ani tuturor doamnelor şi domnişoarelor care vizitează acest blog din orice colţ al lumii ar fi sau de pe orice continent! Aceeaşi stimă şi sinceră dorinţă de a vă fi mai bine! Femeile, eterna noutate, Tăceri strivite doar de buza lor, Cu mângâieri de multe ori furate Şi cu surâsul armă, dar şi dor. Femeia iubind odată jumătate Ba flori, podoabe, stele ori scântei, Îşi face din viaţă parte pentru parte, Şi cresc bărbaţi puternici peste paşii ei. Femeile mereu nemulţumite, Mereu dorind mai mult şi mai avan, Pământ de arcă printre ploi cernite, Ecouri de cleştar peste vulcan. Femei în cuib cu prada sării aduse, Dintr-un sărut la puiul mult iubit, Frumoase, ca şi cărţile nespuse, Cu spirit viu, mereu neostoit. Femei miros, femei eteritate, Femei îmbietoare ca şi veacul nou, Ce strălucesc nemărginiri perlate, Oceane apocrife într-un ecou. Femei de epopee, file de poveste De Penelope în odisei fantaste, Rămân în suflet veşnice neveste Ori ca sub Troia, nicidecum prea caste. Femei martir, femeia mamă bună, Femei moment, uitate-n vremi ca mierea, Femei cărnoase, floare de sub lună, Iubind prin curcubee de abis trecerea. Femeia paradis, ca ploaia caldă, Renaştere perpetuuă şi tandră, Femei lingou, femeia muză, femei belciuge, Pe toate le iubim când toamna nu ne plânge. Iar primăvara-n versuri lungi şi terne, Prolix, cu flori de lotuşi şi cu aur, Noi punem numele Femeie în tezaur Şi recunoaştem că sunteţi eterne! |
Powered by EmailMeForm
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu